Last Updated on octombrie 1, 2025 
Uniunea Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi a transmis un mesaj ferm după disputele legate de troițe, subliniind că acestea nu aparțin partidelor sau unei administrații, ci întregului oraș și României.
Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi a reacţionat după „scandalul troiţelor”
După ce în şedinţa de plen din 26 septembrie, consilierii locali braşoveni ai USR şi FDGR, care sunt în opoziţie s-au abţinut de la votarea unei hotărâri de Consiliu Local ce viza restaurarea a 10 troiţe din Şcheii Braşovului cu bani europeni (argumentul lor a fost că preţul este mult prea mare), Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi a reacţionat printr-un comunicat de presă.
„Aceste troiţe nu sunt ruine, nu sunt poveri. Ele sunt mărturii de credinţă şi identitate, ridicate de străbunii noştri ca să vegheze asupra caselor, copiilor şi drumurilor lor. Ele au stat martore la bucurii şi la necazuri, la sărbători şi la jertfe, la lacrimile şi nădejdile unei comunităţi româneşti care, veacuri la rând, şi-a purtat destinul sub privirile unor stăpâniri adesea potrivnice.
Să nu uităm: în timp ce zidurile Braşovului erau străjuite de alte semne şi alte puteri, troiţele din Şchei au fost stâlpii de lumină ai românismului. Ele au vorbit tăcut, dar neclintit, despre limba noastră, despre credinţa noastră, despre rădăcina noastră neştearsă. A le dispreţui înseamnă a le întina memoria. A le lăsa să cadă în uitare înseamnă a rupe firul continuităţii dintre trecut şi viitor. A le restaura, dimpotrivă, înseamnă a cinsti jertfa străbunilor şi a întări nădejdea copiilor noştri”, a declarat preşedintele Uniunii, Şerban Şovăială.
„Un act de dreptate istorică şi culturală”
Acesta a ţinut să precizeze că Uniunea salută iniţiativa Primăriei Municipiului Braşov, care a înţeles să caute şi să aducă fonduri europene pentru restaurarea lor. „Acest gest nu este o simplă lucrare administrativă, ci un act de dreptate istorică şi culturală, prin care Braşovul îşi arată maturitatea şi respectul faţă de temelia sa românească. Cerem tuturor celor ce se află astăzi în slujba Braşovului şi a braşovenilor, să ridice privirea dincolo de interesele trecătoare. Troiţele nu sunt ale partidelor politice, sau ale unei administraţii, nici măcar ale unei generaţii. Ele sunt ale întregului Braşov şi ale întregii Românii. Să ne aducem aminte că junii, în sărbătorile lor, trec prin faţa troiţelor şi se închină. Copiii din Şchei, oamenii din Braşov, au crescut ştiind că la fiecare colţ de drum îi veghează o cruce cu chip de Hristos”, a continuat Şovăială.
De asemenea, reprezentantul junilor din Braşov a amintit că troiţele sunt apreciate de turiştii străini, care întreabă: „Ce sunt acestea?”, iar răspunsul este mereu acelaşi: „Sunt semnele vechimii, ale credinţei şi ale dăinuirii românilor în Braşov”, scrie bzb.ro.
Totodată, Şovăială le-a reproşat consilierilor USR că spus despre troiţe că sunt „cruci” ori chiar „grote”. „Pentru noi, cei care purtăm în suflet şi în faptă memoria înaintaşilor, asemenea afirmaţii sunt mai mult decât o simplă lipsă de informare: ele rănesc iremediabil istoria şi memoria locului şi a oamenii şi neamul. Troiţele din Şchei nu sunt simple obiecte de piatră ori de lemn, ci mărturii vii ale dăinuirii româneşti în Braşov. Ele marchează drumurile pe unde junii îşi duc alaiurile, răscrucile unde se adunau familiile la ceas de sărbătoare, hotarele vechiului cartier care şi astăzi păstrează în el istoria unei lupte tăcute pentru a rămâne român”.
„Nu vorbim doar despre pietre recondiţionate sau cruci curăţate de muşchi”
Nu în ultimul rând, Şerban Şovăială a ţinut să amintească faptul că a restaura aceste troiţe înseamnă pentru Braşov a-şi asuma responsabilitatea faţă de trecut şi viitor.
„Nu vorbim doar despre pietre recondiţionate sau cruci curăţate de muşchi, ci despre redarea demnităţii şi vizibilităţii unei comunităţi care a ştiut să îşi păstreze identitatea vreme de secole. A le lăsa în paragină ar însemna a accepta uitarea şi a rupe legătura firească dintre generaţii. Iniţiativa Primăriei Municipiului Braşov de restaurare a acestor monumente este un gest firesc şi înţelept, prin care nu doar că se salvează nişte simboluri, ci se înnoadă firul continuităţii: din trecut spre prezent, din prezent spre viitor. Facem apel către toţi cei care reprezintă Braşovul în organele sale administrative să privească dincolo de conjuncturi politice şi calcule electorale”, a încheiat Şerban Şovăială.
10 troiţe în proiect
Monumentele care sunt incluse în acest proiect de reabilitare sunt: Troiţa Căpitanului Ilie Birt, Crucea din Varişte, Crucea de la Ştim, Crucea Muşicoiului, Crucea de la Pietris, Crucea de pe Coasta Prundului, Crucea de „La bisericuţă”, Crucea dreptăţii, Crucea junilor Albiori şi Crucea de pe Cacova.
Restaurarea celor 10 troiţe este necesară având în vedere că acestea au fost afectate de intemperii şi nu au beneficiat de reparaţii.
„Proiectul de restaurare a troițelor e unul amplu: nu se rezumă la cruci, ci include și spațiile din jur, cu lucrări mari și serioase. De asta are valoare și nu poate fi redus la calcule pe metru pătrat. Useriștii mint și manipulează, pentru că lor nu le plac tradiția și credința. Și pentru că, atunci când au avut ocazia, n-au dus la capăt nimic”, a spus George Scripcaru, citat de mytex.ro
George Scripcaru: „La monumente istorice nu se dă cu var la metru pătrat. Se lucrează cu specialiști, cu reguli stricte și cu respect pentru patrimoniu. Așa cum cere de fapt și Uniunea Europeană, care finanțează întreg proiectul de restaurare”
