Last Updated on septembrie 11, 2025
Brașovenii și turiștii care urcă pe Tâmpa au parte de o veste așteptată de ani buni: noile telecabine au fost instalate și se pregătesc să fie puse în funcțiune. Restaurant Panoramic Brașov a prezentat primele imagini oficiale, anunțând că simbolul orașului intră într-o nouă eră a confortului și siguranței.
Restaurant Panoramic Brașov: „Noile telecabine de pe Tâmpa🚡
Simbol al Brașovului de mai bine de jumătate de secol, Telecabina Tâmpa intră într-o nouă eră, cu noile cabine pregătite să ofere o călătorie mai sigură, mai confortabilă și mai spectaculoasă.
În curând, vom redescoperi orașul de la înălțime!”
Dacă astăzi ne bucurăm de cabine moderne și standarde europene, la începutul anilor ’70 inaugurarea telecabinei a fost un moment de cotitură pentru Brașov. Dincolo de emoția unei priveliști spectaculoase asupra Țării Bârsei, proiectul a adus cu sine și o serie de provocări tehnice și arhitecturale, consemnate în presa de specialitate a vremii. Așa a apărut un ansamblu unic prin funcțiuni și amplasament, care îmbina transportul pe cablu, alimentația publică și tehnologia de radiodifuziune.
„Dată în exploatare la sfîrşitul lunii august 1970, telecabina de pe Tîmpa venea să satisfacă dezideratul localnicilor, dar mai ales al turiştilor, de a putea escalada în cîteva zeci de secunde înălţimea de pe care puteau, apoi, admira frumoasa Ţară a Bîrsei şi oraşul Braşov.
Acest început, după cum era şi firesc, a fost completat la intervalul a cîţiva ani cu o unitate de alimentaţie publică şi un releu de radio-televiziune, rezultînd, în final, un ansamblu oarecum unicat prin amplasament şi funcţiuni.
In ce măsură eforturile celor care au colaborat la realizarea acestui obiectiv au generat « satisfacţii profesionale », rămîne şi la aprecierea avizaţilor, dar, mai ales, a celor cărora le-a fost destinat. De la început, în atenţia întregului colectiv de proiectanţi s-au impus condiţii mai puţin obişnuite dar oarecum obligatorii, în primul rînd, posibilităţile tehnice de execuţie.
Lipsa unui drum de acces, lipsa surselor de energie şi apă, restricţiile privind defrişările etc. reprezintă doar cîteva din rîndul celor ce ar putea fi enumerate. Pe de altă parte, condiţiile climatice, cam aspre, terenul stîncos, lipsa unei platforme orizontale şi oarecum lipsa de experienţă a celor implicaţi în proiectare şi execuţie nu justifică unele viabilităţi sau deficienţe pe care le-am constatat şi noi. Oricum, în primul rînd, a fost necesară limitarea la minimum posibil a materialelor grele, realizarea de suprafeţe utile maxime în perimetrul construit, încastrarea într-o suprafaţă minimă de teren, folosirea materialelor celor mai adecvate funcţiunilor, şi, în sfîrşit, realizarea de indicatori economici optimi.
Felul în care s-a finalizat lucrarea este bine cunoscut. Pentru exprimarea plastică şi funcţională, pentru compoziţia volumetrică sau intimitatea spaţiilor interioare, într-un cuvînt, pentru ceea ce s-a realizat din punct de vedere arhitectural îşi asumă responsabilitatea arhitecţii Fleşeriu Virginia, Enăchescu Marius, Renel Marian, Popa Corneliu.
Datele tehnice ale
■ structura: fundaţii construcţiei sînt următoarele: din beton monolit; stîlpi grinzi planşee din beton armat monolit; ■ finisaje:beton aparent, placaj cărămidă, materiale plastice, tîmplărie lemn şi metalică, mozaicuri, lambriuri lemn;
■ instalaţii:încălzire centrală apă caldă, ventilaţii mecanice, instalaţii electrice iluminat, forţă, curenţi slabi, telefonie, canalizare menajeră, instalaţii apă combatere incendiu;
■ capacităţi de transport:telecabină , 20 locuri capacitate — 600 pers/oră; cursa între staţia inferioară şi staţia superioară — 2 minute; diferenţă de nivel = 310 m;
■ capacităţi alimentaţie publică :restaurant saloane = 162 locuri; restaurant”
(Revista Arhitectura, 1976)