Lacul de acumulare Tărlung, principala sursă de apă potabilă pentru Brașov și mai multe localități învecinate, are în prezent un grad de umplere de 91%. Datele transmise de Compania Apa Brașov indică faptul că, în acest moment, nu există probleme privind alimentarea municipiului și a celei mai mari părți a județului.
Situația este stabilă și în zona Rupea, unde lacul de la Dopca are un grad de umplere de 75%, iar izvoarele folosite pentru alimentare au debite constante. Excepția este comuna Apața, unde apa este oprită în timpul nopții, după ce debitele izvoarelor de pe Valea Bozom au scăzut, în timp ce consumul din gospodării a crescut, scrie Biz Brasov.
Sursele subterane pot completa necesarul în perioadele secetoase
În cazul unei perioade prelungite de secetă, Compania Apa Brașov poate suplimenta debitul din surse subterane, așa cum a procedat și în anii trecuți. Această soluție asigură continuitatea alimentării, însă presupune costuri mai mari, în special din cauza energiei necesare pentru pompare.
Acumularea Tărlung, construită în 1975, alimentează municipiul Brașov, dar și localități precum Săcele, Codlea și Ghimbav. Adâncimea lacului depășește în prezent 40 de metri.
De ce lacul nu ajunge la capacitatea proiectată
Deși autoritățile discută de mai mulți ani despre extinderea capacității acumulării, lacul nu a fost umplut niciodată până la nivelul maxim proiectat. Motivul este un tronson de 323 de metri din DN 1A care ar fi inundat dacă apa ar ajunge la acel nivel.
Supraînălțarea barajului Săcele a început în 1994 și a fost finalizată după aproximativ două decenii, lucrările fiind întârziate de finanțarea redusă și de necesitatea menținerii acumulării în funcțiune. Soluția tehnică analizată pentru porțiunea vulnerabilă a drumului prevede atât ridicarea cotei acesteia, cât și lărgirea la patru benzi, însă proiectul a rămas în etapa obținerii avizelor și nu a primit finanțarea necesară.
📌 Context
Lacul Tărlung este o infrastructură esențială pentru sistemul regional de alimentare cu apă. Limitarea impusă de traseul DN 1A reduce volumul care poate fi stocat, chiar dacă lucrările realizate la baraj au creat posibilitatea tehnică a unei acumulări mai mari.
