Last Updated on aprilie 20, 2026Spitalul Județean Brașov se confruntă cu o problemă financiară serioasă după ce, în primele trei luni din 2026, a tratat cu peste 1.000 de pacienți mai mult decât numărul de cazuri acoperit prin contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Potrivit datelor făcute publice de managerul SCJU Brașov, valoarea serviciilor medicale realizate peste plafonul contractat a ajuns la 6.303.259 de lei, bani care riscă să rămână nedecontați, scrie bzb.ro.
Concret, spitalul a primit finanțare pentru 7.101 cazuri în perioada ianuarie – martie, însă în realitate a tratat 8.150 de pacienți, adică cu 1.049 mai mult. Asta înseamnă că unul dintre cele mai importante spitale din Brașov a ajuns să suporte din propriile resurse costurile unor servicii medicale deja efectuate, într-un context în care cheltuielile cu medicamentele, materialele sanitare și facturile curente apasă tot mai greu pe bugetul unității.
Managerul Dan Grigorescu spune că situația de la Brașov este similară cu cea reclamată recent de Spitalul Floreasca din București, unde internările peste plafon au generat un deficit important. În mesajul public, acesta a criticat modul în care sunt stabilite contractele cu CAS, susținând că ele nu sunt negociate în mod real și că marile spitale de urgență ajung să trateze mai mulți pacienți decât li se decontează, deși sistemul știe foarte bine că multe spitale mai mici nu își consumă întreaga alocare.
„Nu-i așa că vă bucurați că am tratat GRATIS (!!!) un plus de 1.049 de cazuri? Nu sunteți de acord că, plătindu-ne această diferență, am putea și noi să ne constituim un stoc de rezervă la medicamente și materiale sanitare?”, l-a întrebat, retoric, dr. Dan Grigorescu pe președintele CNAS, conform mytex.ro.
Presiunea este cu atât mai mare cu cât, de la 1 ianuarie 2026, mecanismele de control bugetar de la nivelul ANAF blochează depășirea bugetului stabilit prin contractele cu CJAS. Cu alte cuvinte, spitalele sunt puse în situația de a trata pacienți în plus, dar fără garanția că vor primi banii necesari pentru aceste servicii, ceea ce poate duce la datorii, penalități și lipsuri în aprovizionarea medicală.
După scandalul de la Floreasca, CNAS a transmis că problema are, deocamdată, un caracter temporar și este legată în principal de întârzierea adoptării bugetului pe 2026 și de introducerea unor limite lunare de cheltuieli prin legea bugetului. În același timp, instituția a admis că plafoanele rigide sunt nepotrivite în sănătate, pentru că nevoia de servicii medicale nu poate fi programată administrativ, și a susținut că este nevoie de o reformă a finanțării, bazată pe principiul „banii urmează pacientul”.
Pentru Brașov, miza este una directă: dacă diferențele nu vor fi decontate, Spitalul Județean riscă să rămână cu o gaură de peste 6 milioane de lei după doar trei luni, deși a făcut exact ce se așteaptă de la un spital de urgență, adică a tratat pacienții care au avut nevoie de ajutor.
