Last Updated on decembrie 16, 2025România are, în premieră, o estimare bazată pe analiză genetică pentru populația de urs brun, iar rezultatele indică o plajă de 10.657–12.787 de exemplare (scenariu conservator), ceea ce confirmă practic că vorbim de peste 11.000 și de cea mai mare populație din Uniunea Europeană. Datele provin dintr-un proiect de monitorizare la scară națională, realizat pe baza a aproximativ 24.000 de probe (ex. păr, fecale), tocmai pentru a evita erorile clasice ale numărătorilor „din ochi” (urme, observații), iar autoritățile susțin că aceste cifre vor sta la baza unui management diferențiat pe zone — de la intervenții punctuale în localități cu risc, până la măsuri de conservare în habitatele cheie.
Rezultatele converg către un interval cuprins între aproximativ 10.600 și 12.800 de urși, însă valoarea considerată cea mai conservatoare și utilizată pentru decizii de management este de circa 11.600 de exemplare. O altă metodă, spațială, cu o precizie statistică foarte ridicată, indică o valoare medie de aproximativ 11.400 de urși, confirmând consistența estimărilor.
Unde trăiesc cei mai mulți urși. Harta densităților la nivel național
Distribuția populației de urs brun nu este uniformă la nivelul României, iar densitățile cele mai mari se înregistrează în zona arcului carpatic. Județele din centrul țării concentrează cele mai multe exemplare raportate la suprafață, cu valori care depășesc semnificativ media națională.
Brașovul se află pe primul loc în clasamentul densităților, urmat de Harghita, Buzău, Vrancea, Mureș și Covasna. În aceste județe, densitatea ajunge frecvent la peste 15–20 de urși la 100 de kilometri pătrați de habitat favorabil, iar în unele cazuri chiar mai mult. De exemplu, în județul Harghita, densitatea medie estimată este de peste 27 de exemplare la 100 de kilometri pătrați, cu o abundență totală de aproximativ 1.700 de urși, scrie stiripesurse.ro.
La polul opus se află județele din vestul și nord-vestul țării, unde prezența ursului brun este mai rară sau fragmentată. În Cluj și Bihor, de exemplu, datele genetice au indicat doar câteva exemplare, insuficiente pentru modelarea densității, iar în județe precum Mehedinți sau Satu Mare nu au fost confirmate genotipuri valide în baza de date finală.
Estimările pe județe au fost realizate printr-un model spațial care ține cont de localizarea probelor și de probabilitatea de detectare a fiecărui individ, rezultatul fiind o hartă detaliată a distribuției urșilor în România la nivelul anului 2023.
Gardurile anti-urs şi centrul de reeducare din Masivul Postăvarul, priorităţi pentru anul 2026
Tot prin proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” este amenajat centrul de reeducare a urşilor din Masivul Postăvarul, iar potrivit anunţului ministrului Mediului, lucrările vor fi terminate anul viitor, scrie bzb.ro.
Nu în ultimul rând, proiectul prevede montarea unor sisteme electrice de protecţie pentru animale domestice, culturi agricole şi bunuri materiale. Buzoianu a spus că în acest an au fost deblocaţi bani pentru montarea unor astfel de garduri, iar anul viitor urmează să fie terminate lucrările.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014–2020 şi prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Braşov, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
