Last Updated on noiembrie 4, 2025 Un raport național arată că jumătate dintre orașele României nu mai îndeplinesc condițiile demografice pentru a-și păstra statutul urban, numărul locuitorilor scăzând sub pragul de 10.000. În județul Brașov, două localități se află printre cazurile vizate. Statul de oraș le oferă posibilitatea să ceară mai mulți bani de la buget, aceste localități nu sunt capabile să încaseze bani din taxe nici măcar pentru cheltuielile de administrare. Nu se pune problema de bani proprii pentru dezvoltare.
Curtea de Conturi recomandă, în urma unui audit efectuat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), iniţierea unei analize sistemice şi de reformă legislativă pentru consolidarea autonomiei financiare a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) şi adaptării structurilor administrative locale la nevoile comunităţilor, conform unui comunicat al instituţiei.
„Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor oraşe sau de comasare a unor comune cu oraşe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condiţiilor impuse de Legea referendumului. Unul dintre indicatorii cheie prevăzuţi de legislaţie este «numărul de locuitori», al cărui prag minim pentru constituirea oraşelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 oraşe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 oraşe. Totodată, 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv”, notează sursa citată, conform bzb.ro.
În judeţul Braşov, localităţile Predeal şi Rupea nu mai au numărul minim de locuitori (10.000) pentru a rămâne oraşe.
De asemenea, ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii.
Datele centralizate în raport relevă faptul că, în anul 2023, doar 31% dintre comune au reuşit să îşi susţină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă faţă de 2022 (pondere de 52%) şi 2021 (pondere de 44%). În cazul oraşelor mici, 76% dintre acestea şi-au susţinut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, după ce ponderea din 2022 a fost de 85%, iar în 2021 de 81%.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila a precizat că statul nu a aplicat consecvent aceste criterii în ultimii 25 de ani, deși pragurile au fost modificate de mai multe ori, conform stiripesurse.ro: „România, până la urmă, în cei 25 de ani, nu a aplicat aceste criterii, inclusiv criteriul demografic, niciodată. Am avut inițial criterii demografice de 25 de mii de locuitori, l-am urcat în 2007 la 40 de mii la municipii și 5 mii, urcat la 10 mii, criteriul demografic la orașe și problema este aplicabilitatea și aplicarea acestor criterii”.
