Last Updated on august 22, 2025 
Ilie Bolojan a declarat că modificarea pensiilor speciale este inevitabilă: „Cu toate supărările, acest lucru trebuie pus în practică”. Premierul spune că măsura este necesară pentru echitate bugetară, conform Adevărul.
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi că pensiile speciale şi problemele din justiţie nu mai pot fi ignorate, subliniind că este anormal ca cineva să iasă la pensie la 47 de ani sau să primească o pensie egală cu ultimul salariu.
”Ştiu că o ţară puternică are un sistem de justiţie puternic, deci am tot respectul pentru importanţa acestui sistem, dar sunt câteva lucruri pe care orice aş spune nu le putem nega şi primul semnal că o zonă este conştientă de probleme este să le recunoască. Şi în această zonă avem trei probleme majore.
În primul rând o legislaţie de salarizare neclară, care a fost speculată. S-au deschis peste 20.000 de procese în ultimii ani, care au însemnat sentinţe care au fost date, în aşa fel încât statul român a trebuit să plătească peste 2 miliarde de euro, doar diferenţe salariale în această zonă, şi gândiţi-vă că aceste procese, 2 miliarde de euro şi mai are de plătit cam pe atâta, ceea ce înseamnă nişte sume importante şi o impredictibilitate a sistemului de salarizare”, a spus premierul la Antena 1, despre legea privind pensiile speciale din justiţie.
Premierul a mai menționat, de asemenea, că al doilea aspect important pe care trebuie să-l corecteze legea este faptul că poţi să ieşi la pensie la o vârstă de 47-48 de ani, aşa cum se întâmplă în prezent, după 25 de ani de vechime, ceea ce este anormal.
”Atunci, am propus mărirea vârstei de pensionare, vârsta normală de pensionare, după o vechime minimă de 35 de ani şi acest proiect corectează acest lucru, ceea ce trebuie făcut pentru toate domenile, pentru că, gândiţi-vă, că România între 55 şi 65 de ani are doar jumătate din populaţia activă implicată în economie. Gândiţi-vă, când vom ieşi la pensie, în anii următori, generaţiile care suntem de 400-450 de mii de oameni, cei care suntem născuţi în anii 65-75, iar după noi vin generaţii de 100-150 de mii de oameni, nu mai poate fi acest sistem sustenabil. Vrem ca economia României să se dezvolte, vrem să avem mai mulţi bani la buget, trebuie să avem mai mulţi oameni activi în economie, pe tot parcursul vieţii şi să limităm pensionarea anticipate”, a explicat Bolojan.
Totodată, el a susținut că o pensie egală cu ultimul salariu reprezintă o anormalitate.
”Actualul sistem, aşa cum este formulat, face ca acest lucru să fie şi astăzi o realitate. În ciuda acestei opoziţii, este un aspect de responsabilitate, de corectare a unor dezechilibre, este pur şi simplu un act de echitate socială, dar şi de sănătate economică. Şi eu sunt convins că, cu toate supărările care sunt în momentul de faţă, acest lucru trebuie pus în practică, pentru că asta aduce credibilitatea justiţiei, asta aduce încrederea justiţiei”, a menţionat el.
Premierul a fost întrebat dacă nu îi e teamă să meargă mai departe cu reforma pensiilor speciale. Bolojan a spus că nu luptă împotriva sistemului de justiție, ci vrea ca românii să-și recâștige încrederea atât în acest sistem: ”Când eşti pe o funcţie, faci ceea ce este necesar, nu ceea ce dă bine. Şi atunci, când faci ceva, cu siguranţă vei deranja pe cineva. Dacă nu vrei să deranjezi pe nimeni, la final nu o să faci nimic şi o să-i deranjezi pe toţi. Acesta este realitatea şi aici nu e vorba de a lupta împotriva sistemului de justiţie sau altor sisteme, e pur şi simplu de a face ceea ce trebuie, pentru că dacă vrem ca românii să-şi recâştige încrederea, atât în sistemul politic, dar şi în cel de justiţie, trebuie să facem nişte lucruri cât mai corecte posibil în condiţiile date”, a subliniat premierul.
Magistrații țin cu dinții de pensiile speciale. CSM, atac la Bolojan
Magistrații susțin că statutul lor profesional impune garanții suplimentare, inclusiv pensii speciale, pentru a proteja independența justiției. CSM consideră că modificările propuse nu sunt motivate de necesități economice reale, ci reprezintă un instrument politic prin care magistrații sunt transformați în țapi ispășitori pentru criza bugetară, scrie Evenimentul Zilei.
Pe fondul acestor tensiuni, există discuții avansate în magistratură despre declanșarea unor proteste de amploare. Mai multe surse din interiorul sistemului au indicat că, dacă Guvernul nu renunță la proiectul actual, judecătorii și procurorii ar putea decide suspendarea activității la nivel național.
Convocarea adunărilor generale din 26 și 27 august va fi momentul decisiv pentru stabilirea unei poziții comune. În funcție de votul majorității, magistrații ar putea adopta măsuri drastice, inclusiv amânarea dosarelor și blocarea temporară a instanțelor.
Context:
Creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, față de 47-49 de ani, cât este în prezent pentru mulți, datorită vechimii minime de 25 de ani. Bolojan a argumentat că pensionarea anticipată contribuie la criza forței de muncă, România având doar jumătate din populația activă între 55 și 65 de ani implicată în economie, în timp ce generațiile viitoare sunt semnificativ mai puțin numeroase (100-150.000 față de 400-450.000 pentru cei născuți între 1965-1975).
Limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, care deseori depășește salariul net din perioada activă. Aceasta măsură vizează alinierea la practicile europene, unde pensiile magistraților sunt calculate pe baza veniturilor brute din ultimii 4-5 ani, cu un procent de 55%, dar nu mai mult de 70% din salariul net.
Clarificarea legislației privind salarizarea, pentru a preveni procesele care au costat statul peste 2 miliarde de euro în ultimii ani din cauza interpretărilor neclare ale legilor. Bolojan a menționat că aceste procese, în număr de peste 20.000, au genera
