Last Updated on iulie 10, 2025 
CNAIR a prezentat autorităților locale varianta actualizată a traseului autostrăzii Brașov–Bacău. Drumul de mare viteză va traversa zona Dealului Lempeș, în proximitatea municipiului Săcele.
Proiectul este într-un stadiu avansat, iar lucrările ar putea începe în 2026. Traficul va fi astfel scos din Hărman și Lunca Câlnicului.
Conform ultimei variante de traseu, în judeţul Braşov, traseul va fi deviat cu aproximativ 10 kilometri pentru a ocoli poligonul de teste de la Hărman (investiţia Carfil – ROMARM, jud. Braşov). De asemenea, este prevăzută realizarea unui tunel de peste 500 de metri lungime pentru subtraversarea zonei protejate Dealul Lempeş.
Pe de altă parte, reprezentanţii companiei au anunţat că în zona dificilă, de munte, a judeţelor Covasna şi Bacău, se propun tuneluri cu o lungime de aproximativ 12 km din totalul de 17 km, conform bzb.ro.
„În cadrul discuţiilor s-au agreat cele mai bune soluţii pentru protejarea comunităţilor locale afectate de noul traseu, precum montarea panourilor fonice, reducerea impactului asupra terenurilor agricole, cât şi cu privire la amplasarea nodurilor rutiere, care să faciliteze accesul la autostradă şi investiţiile în derulare sau viitoare. De asemenea, în urma propunerilor primite de asociaţiile de vânătoare şi pescuit sportiv vor fi prevăzute ecoducte pentru trecerea animalelor sălbatice”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov.
165 de kilometri, pornind de la Codlea
Autostrada Braşov – Bacău va avea o lungime de aproximativ 165 de kilometri. Drumul de mare viteză va de la Codlea (unde va fi amenajat un nod rutier), iar punctul final va fi în judeţul Bacău, în apropierea localităţii Răcăciuni. Pentru realizarea Studiului de fezabilitate, CNIR a semnat un contract firma Consitrans SRL, în valoare de 81,2 milioane de lei.
„Suntem într-o fază esențială a proiectului și colaborarea cu autoritățile locale este crucială. Ne dorim o autostradă modernă, dar și sustenabilă, care să servească dezvoltării regionale fără a sacrifica patrimoniul natural sau echilibrul comunităților locale”, a declarat un reprezentant al CNIR, scrie desteptarea.ro.
