Last Updated on iulie 29, 2025 
Ilie Bolojan a explicat că această conferință de presă se va concentra pe pensiile speciale ale magistraților și investițiile făcute de statul român. Premierul a aadăugat că sunt 3 teme din PNRR în care România nu a făcut reformele necesare și care au dus la blocarea unor fonduri.
„Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze neîndeplinite în PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute ca România să rezolve această problelmă. Toate cele trei componente: operaționalizarea AMEPIP, dar și privind transparența privind CA-urile, să le putem rezolva avem nevoie de fonduri”, a declarat Ilie Bolojan, conform Stirile Pro Tv.
Rezolvarea problemelor care țin de ieșirea timpurie la pensie a magistraților ține de îmbunătățirea actului de justiție în România, explică Bolojan. Premierul a explicat că o treime din magistrați au ieșit la pensie la 47- 48 de ani, o vârstă a maturității profesionale”. Aceste plecări din sistem afectează funcționarea sistemului de justiție și, din această cauză, premierul a anunțat creșterea vârstei de pensionare.
„Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia media este în România între 500-600 de euro, o diferență foarte mare.
Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere. Ce propunem pentru primele două probleme.
Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani.
Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. O valoarea care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net” a mai declarat Bolojan, conform Hotnews.
În concluzie, Bolojan anunță creșterea vârstei de pensionare de la 48 de ani la 65 de ani iar pensiile speciale vor fi tăiate de la 80% din brut (pensie mai mare ca salariul net) la 70% din net.
