Last Updated on iunie 23, 2025 
Lista membrilor noului guvern va fi supusă luni votului plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului într-o procedură care prevede mai multe etape, ce vor fi însă parcurse în ritm susținut astfel încât, cel mai târziu marți dimineață, miniștrii să-și preia oficial funcțiile.
Guvernul condus de Ilie Bolojan va număra cinci vicepremieri: Marian Neacşu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Ionuţ Moşteanu (USR), Tanczos Barna ( UDMR) plus Dragoş Anastasiu, dorit de Ilie Bolojan pentru a coordona reforma aparatului bugetar.
PSD va avea 6 miniştri: 3 nume noi şi 3 nume din vechiul guvern. Printre miniştrii care îşi vor păstra funcţia se numără şi Florin Barbu (Agricultură), susţinut de Paul Stănescu. Astfel, secretarul general al partidului s-a impus în faţa lui Mihai Tudose, care l-ar fi dorit pe Sorin Moise la Agricultură. Liberalii au adus doi miniştri noi în guvern: Alexandru Nazare (Finanţe) şi Dragoş Pîslaru (Fonduri Europene), ultimul fiind susţinut atât de Dacian Cioloş, cât şi de Dragoş Anastasiu, susţin surse politice. În total, sunt 11 nume noi în guvern, în timp ce 7 miniştri din vechiul Cabinet continuă şi în noua echipă guvernamentală. Luni, premierul desemnat Ilie Bolojan ar urma să depună la Parlament lista de miniştri şi programul de guvernare, informează stiripesurse.ro.
Premier: Ilie Bolojan. A fost desemnat premier de preşedintele Nicuşor Dan pentru o perioadă limitată: până în vara anului 2027, când PSD va prelua conducerea Guvernului, cu un an înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2028.
Vicepremier PSD: Marian Neacşu. A fost unul dintre oamenii de încredere ai fostului premier Marcel Ciolacu. Şi-a păstrat funcţia şi în noul guvern, fiind unul dintre apropiaţii preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu.
Vicepremier PNL: Cătălin Predoiu. Trecut prin guvernele Tăriceanu, Boc, Orban, Ciucă şi Ciolacu, Cătălin Predoiu va continua ca ministru de Interne, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. De altfel, a fost premier interimar după demisia lui Marcel Ciolacu şi preşedinte interimar al PNL cât timp Ilie Bolojan a asigurat tranziţia de la Klaus Iohannis la Nicuşor Dan.
Vicepremier USR: Ionuţ Moşteanu. Deputat USR la al treilea mandat, Ionuţ Moşteanu a fost unul dintre liderii USR care au cerut ca partidul să-l susţină pe Nicuşor Dan în detrimentul Elenei Lasconi. Va prelua portofoliul Apărării, minister care va lucra îndeaproape cu Administraţia Prezidenţială.
Vicepremier UDMR: Tanczos Barna. Iniţial, a rămas în afara guvernului, după ce UDMR n-a reuşit să obţină la masa negocierilor nici Ministerul Finanţelor, nici Mediul, domenii de interes pentru Tanczos Barna. A primit în schimb un post de vicepremier fără portofoliu.
Vicepremier tehnocrat: Dragoş Anastasiu. Numit în guvern la cerinţa premierului Ilie Bolojan, Dragoş Anastasiu va coordona reforma aparatului bugetar. Liderii coaliţiei de guvernare l-au ironizat în şedinţele interne, numindu-l ”Elon Musk de România”, susţin sursele citate. Anastasiu a fost unul dintre consilierii lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, preluat timp de o lună şi de noul şef al statului Nicuşor Dan.
Din lista de miniștrii, doi sunt absolvenți ai Universității ‘Babeș-Bolyai’ Cluj-Napoca, iar unul poate fi văzut pe scena Teatrului Maghiar de stat din Cluj.
Daniel David (PNL), propus ministru al Educației. A absolvit Facultatea de Psihologie la Universitatea ‘Babeș-Bolyai’ din Cluj-Napoca (1995). Este doctor în Psihologie (1999), a obținut o diplomă de supervizor/formator în psihoterapie rațional-emotivă și cognitiv-comportamentală (2002) la Albert Ellis Institute, New York. Din 2007, este profesor universitar la Universitatea ‘Babeș-Bolyai’ din Cluj-Napoca. În 2016 a fost desemnat prorector, iar în 2020 rector (în prezent suspendat) al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Bogdan Ivan (PSD) este propus ministru al Energiei. A urmat cursurile Facultății de Știinte Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ‘Babeș-Bolyai’ Cluj-Napoca, specializarea Administrație publică (2009-2012), fiind licențiat al acestei facultăți. A urmat apoi un masterat la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ‘Babeș-Bolyai’ Cluj-Napoca, specializarea Comunicare și Relații Publice (2012-2014).
András István Demeter (UDMR) este propus ministru al Culturii. András István Demeter s-a născut la Târgu Mureș, la 18 mai 1969. Este licențiat în arta actorului de teatru, film și televiziune la Universitatea ”Szentgyörgyi István” din Târgu Mureș (1992). A ocupat funcția de Secretar de Stat în Ministerul Culturii (martie 2021 – mai 2023; decembrie 2024- prezent). Ca actor, poate fi văzut pe scena Teatrului Maghiar de stat din Cluj, a unor teatre lirice sau în spectacole ale unor companii teatrale independente.
Lista completă de miniştri:
1. Alexandru Nazare – ministru al Finanţelor, PNL. Susţinut la începutul carierei de Anca Boagiu, lider cu influenţă în PDL, Alexandru Nazare revine la Finanţe după o altă experienţă ca ministru în Guvernul Cîţu. În 2021, a fost demis după numai 6 luni, fiind printre miniştrii care s-au opus ca statul să achiziţioneze 120 de milioane de vaccinuri anti-Covid. În prezent, este membru din Consiliul de Administraţie al BNR.
2. Radu Marinescu – ministrul Justiţiei, PSD. A făcut parte şi din guvernul Ciolacu. A fost susţinut de organizaţia PSD Dolj, condusă de tandemul Lia Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În primăvara anului viitor, va trebui să negocieze cu preşedintele Nicuşor Dan numirea de procurori-şefi la Parchetul General, DNA şi DIICOT.
3. Ionuţ Moşteanu – ministrul Apărării, USR. Lider al deputaţilor USR, Moşteanu e la prima experienţă ca ministru. În plus, va ocupa şi funcţia de vicepremier. A fost printre miniştrii doriţi de preşedintele Nicuşor Dan, în condiţiile în care şeful statului este comandatul suprem al Armatei, deci trebuie să lucreze îndeaproape cu MAPN.
4. Cătălin Predoiu – ministru de Interne, PNL. A fost ministru al Justiţiei în Guvernele Tăriceanu, Boc şi Orban. Din vara anului 2023 ocupă funcţia de ministru de Interne, pe care o va păstra şi în Cabinetul Bolojan. A fost prim-ministru interimar după demisia lui Marcel Ciolacu din fruntea guvernului, dar şi preşedinte interimar al PNL în perioada în care Ilie Bolojan s-a aflat la Cotroceni.
5. Ciprian Şerban – ministrul Transporturilor, PSD. Fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban a făcut rocada în partid cu Sorin Grindeanu, care va deveni al treilea om în stat.
6. Alexandru Rogobete – ministrul Sănătăţii, PSD. A fost secretar de stat la Sănătate în mandatul lui Alexandru Rafila, timp de doi ani, între 2023 şi decembrie 2024, când a fost ales deputat pe listele PSD. A fost susţinut pentru funcţie atât de preşedintele partidului, Sorin Grindeanu, cât şi de preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis. Fostul lider PSD Marcel Ciolacu a încercat să o impună la Sănătate pe Carmen Orban, senator PSD de Buzău şi fost consilier guvernamental în mandatul său de premier. În final, Orban s-a retras din cursa internă.
7. Oana Ţoiu – ministru de Externe, USR. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul creat de Dacian Cioloş. Ulterior, a ajuns prin fuziune în USR, dar a rămas în partid după demisia lui Cioloş din funcţia de preşedinte al USR. A fost agreată de preşedintele Nicuşor Dan, care şi-a dorit la Externe un ministru care să nu-i fie ostil.
8. Daniel David – ministrul Educaţiei, PNL. Susţinut atât de premierul Ilie Bolojan, cât şi de preşedintele Nicuşor Dan, fostul rector al UBB Cluj va continua ca ministru şi în noul guvern cu scopul de a reforma sistemul de educaţie.
9. Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, UDMR. A ocupat aceeaşi funcţie şi în Guvernul Cîţu, şi în Guvernul Ciolacu, format în decembrie anul trecut. Va gestiona celebrul program Anghel Saligny, dedicat aleşilor locali.
10. Petre Florin Manole – ministrul Muncii, PSD. Purtător de cuvânt al PSD, Petre Florin Manole a câştigat competiţia internă din partid cu fostul ministru Simona Bucura Oprescu, susţinută de organizaţia Argeş. Manole a mai lucrat în Ministerul Muncii în timpul guvernului Ponta.
11. Florin Barbu – ministrul Agriculturii, PSD. Unul dintre cei trei miniştri PSD care vor continua şi în noul guvern. Barbu a fost susţinut intens în partid de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, care s-a luptat pentru funcţie, prin interpuşi, cu eurodeputatul PSD Mihai Tudose. Fostul premier PSD l-ar fi dorit pe senatorul Sorin Moise la Agricultură, unul dintre oamenii săi de încredere. Aşadar, Paul Stănescu rămâne influent în partid.
12. Bogdan Ivan – ministrul Energiei, PSD. Trecut pe la Digitalizare şi Economie în guvernele trecute, Bogdan Ivan a fost mutat la Energie, pe fotoliul eliberat de Sebastian Burduja. În partid, a fost susţinut pentru funcţie de preşedintele CJ Bistriţa, Radu Moldovan, şi de liderul PSD Cluj, Vasile Dîncu.
13. Radu Miruţă – ministrul Economiei, USR. În decembrie, Miruţă a obţinut al doilea mandat de parlamentar pe lista USR. Acum va bifa prima experienţă ministerială. În partid s-a impus în faţa lui Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în Guvernul Cîţu.
14. Dragoş Pîslaru – ministrul Fondurilor Europene, REPER. A fost una dintre suprizele din guvern. Ilie Bolojan a insistat pentru Pîslaru, deşi unii lideri PNL i-au cerut să aleagă un om de partid. Pîslaru a fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloş, apoi a fost eurodeputat ales pe lista USR-PLUS în 2019. Ulterior, a fondat REPER împreună cu Dacian Cioloş, însă partidul nu a reuşit să treacă pragul electoral la alegerile parlamentare din decembrie 2024. Dacian Cioloş şi Dragoş Anastasiu au susţinut, în discuţiile cu premierul Ilie Bolojan, ca Dragoş Pîslaru să primească funcţia de ministru al Fondurilor Europene, susţin surse politice pentru News.ro.
15. Diana Buzoianu – ministrul Mediului, USR. În Parlament, a ocupat funcţia de preşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. Şi-a început cariera politică în PLUS, partidul fondat de Dacian Cioloş.
16. Demeter András István – ministrul Culturii, UDMR. În prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, Demeter András este unul dintre apropiaţii liderului UDMR Kelemen Hunor. În trecut a ocupat şi funcţia de director al Radioului public.
Programul de Guvernare: CASS la pensii de peste 4.000 lei, 16% impozit pe dividende și profit, ajustări la șomaj și ajutoare sociale
Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede măsuri de reducere a cheltuielilor publice și reduceri de personal de cel puțin 20% în administrația centrală. De asemenea, vor fi plafonate salariile în autoritățile autofinanțate. CASS va fi aplicat la pensiile de peste 4.000 de lei, iar impozitul pe dividende și profit va crește la 16%, se arată în documentul obținut de Antena 3 CNN.
Pentru început, va fi redus deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Corecția bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „Toată lumea plătește.”
Pentru partea de cheltuieli, vor fi evaluate și prioritizate investițiile.
CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende și proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu prețurile din piața imobiliară și pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR.
În administrația central vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom fi eliminate sporurile aberante, se va aplica o grilă de salarizare unitară și vom fi introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare.
Vor fi modificate legile de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), plafonând salariile și reducând personalul de suport.
În educație va fi introusă o normă didactică realistă, corelată cu performanța și vom regândi sistemul de burse, concomitent cu creșterea performanței școlare.
Funcționarii cât și personalul contractual vor avea contracte cu indicatori de performanță. Iar acolo unde nu își fac treaba, vor fi concediați.
Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Va fi redus numărul de paturi de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, și se vor aloca resurse în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul privat vor presupune condiții clare: minim 80% personal angajat propriu cu normă întreagă.
