Last Updated on aprilie 24, 2025 
Antreprenorul Construcții Erbașu a reluat, după minivacanța de Paște, lucrările pe șantierul subsecțiunii Suplacu de Barcău-Chiribiș a Autostrăzii Transilvania.
Este vorba despre secţiunea Suplacu de Barcău-Chiribiş, de 26,35 km. Această secţiune a Autostrăzii Transilvania a fost relansată în licitaţie în luna ianuarie a acestui an. Lucrările la acest lot au fost abandonate în anul 2013, când ministrul PSD de atunci Dan Șova a decis rezilierea contractului cu Bechtel. Tronsonul fusese construit aproape 50% și includea și o mare parte din celebrul viaduct de 1,8 km de pe lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău, scrie Ziua de Cluj.
În septembrie 2021, Asocierea Constructii Erbaşu – Vahostav – SK A.S. a fost desemnată câştigătoarea pentru proiectarea şi execuţia tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiş, însă pentru că au fost depuse contestații, licitația nu a fost încheiată cu semnarea unui contract.
Proiectul a fost atribuit firmei de construcții Erbașu abia în cursul lunii septembrie 2023, contractul fiind semnat în noiembrie 2023. Lucrările au demarat pe 20 ianuarie 2025, iar în martie progresul fizic al șantierului a ajuns la 5%.
Pe traseul celor 26,35 km, proiectul prevede inclusiv construirea a 8 poduri, 8 pasaje și 3 viaducte. Valoarea contractului este de 884,12 milioane lei, fără TVA. Durata contractului este de 24 luni, din care 6 luni reprezintă perioada de proiectare și 18 luni perioada de execuție.
Filmarea de marți, 22 aprilie, surprinde câteva utilaje la lucru pe diferite porțiuni. Au trecut Sărbătorile Pascale, vremea este bună pentru lucru, astfel că este de așteptat ca mobilizarea să crească pe tronson. În urmă cu exact o lună, șeful CNAIR, Cristian Pistol, anunța că „antreprenorul român Construcţii Erbaşu este bine mobilizat în şantier cu 313 muncitori şi 202 utilaje care execută lucrări la: deblee, podeţe, consolidări, armare şi cofrare fundaţii, elevaţii şi suprastructură”.
Părerile internauților care au urmărit filmarea postată ieri de Marin Marian sunt împărțite în ceea ce privește evoluția lui Erbașu pe acest lot: de la „Hai cu asfaltul!” / „Erbasu are cea mai buna mobilizare de dupa zilele libere de Paste” la „…parca nu au o mobilizare foarte mare din care sa rezulte progres rapid” / „Ce are aici de facut nu termina in 3 ani”.
„Așa cum vă spuneam în urmă cu o lună, „dacă UMB alocă suficiente forțe și dacă autoritățile rezolvă birocrația necesară în nodul Poarta Sălajului (Românași) și la conexiunea provizorie A3-DN1F la sud de Topa Mică, atunci spre sfârșit de 2025 putem circula pe aproximativ 27 kilometri ai Autostrăzii A3 între aceste două localități.”
Am vizitat din nou șantierele și putem spune că finalul anului 2025 este încă în cărți. Dar pentru asta cei de la UMB trebuie să aducă de urgență suficienți muncitori între Topa Mică și Zimbor unde sunt în urmă pe mai multe structuri. Momentan sunt doar câteva echipe răzlețe.
Pe sectorul Zimbor-Poarta Sălajului antreprenorul este bine mobilizat și pare-se că vrea să scape de această bucată în 2025. Mai este însă de lucru și trebuie să termine cât mai rapid proiectarea ca să se emită autorizația de construire în nodul Românași (Poarta Sălajului).
Singura noutate majoră din ultima lună este avansul pe unele zone unde se anunță startul campaniei de asfaltări, după pauza de Paște. Din păcate, cele mai multe astfel de segmente sunt între Nădășelu și Topa Mică. Tronson care, chiar dacă ar fi gata de inaugurare în 2025, va fi muzeu (inutilizabil) în lipsa viaductelor executate de Ozaltin pe traseul deviat care nu au fost începute încă.
În opinia noastră, constructorul dar și CNAIR ar trebui să depună toate eforturile tehnice și birocratice pe Topa Mică-Zimbor-Poarta Sălajului ca să deschidă cei 27 de kilometri la final de 2025.
Mai ales că vorbim de întârzieri foarte mari, o pată pe blazonul celor de la UMB: contracte semnate în iulie, respectiv decembrie 2020, cu lucrări demarate în trombă în 2021, iar acum am ajuns să ne rugăm să fie date în trafic (parțial!) la sfârșit de 2025” spun cei de la Asociația Pro Infrastructură, conform turdanews.net.
La elaborarea planului inițial, autoritățile române au împărțit Autostrada A3 în două proiecte independente: Autostrada București–Brașov și Autostrada Brașov–Cluj–Borș, intitulată și Autostrada Transilvania, punctul comun fiind orașul Brașov. În 2015 însă, master planul general de transport, care elabora prioritățile de dezvoltare a infrastructurii, nu mai cuprindea din autostrada A3 decât proiectul autostrăzii Comarnic–Brașov și cel al autostrăzii Târgu Mureș–Borș; legătura Brașov–Târgu Mureș fiind clasificată doar ca drum transregio, un statut inferior celui de drum expres, iar conexiunea spre vest și nord-vest a Brașovului la rețeaua de autostrăzi urmează să se facă prin construcția autostrăzii A13.
