Last Updated on ianuarie 22, 2025 
Radu, un antreprenor din Braşov, care deţine o unitate din domeniul HoReCa, a vorbit la Europa FM despe cei pe care i-a angajat din Asia. El a spus că, deşi lansează multe anunţuri de angajare, românii nu mai vin la interviu.
„La mine, cel mai mic salariu net este de 1.000 de euro. Am doi băieţi (asiatici, n.r.), care câştigă 1.200 – 1.300 de euro pe lună. Românii nu vin la interviu. Comunici în anunţuri salariul net, salariul brut. Mulţi nu înţeleg ce înseamnă net sau brut. Am trecut şi «în mână» (formularea populară pentru salariu net, n.r.). Dacă trec salariu «în mână», mă întreabă cât e «pe cartea de muncă» (formularea populară pentru salariul brut, n.r.)”, a povestit antreprenorul, conform bzb.ro
De ce fug românii?
Întrebat de moderator de ce nu vin românii, având în vedere că e vorba de salarii de 1.200 – 1.300 de euro, antreprenorul a spus că „mi se spune că programul este foarte lung. Într-adevăr, la mine se lucrează «două cu două», adică 12 ore în prima zi, 12 ore în a doua zi, apoi sunt două zile libere. Este o muncă grea, la bucătărie, la casa de marcat, la servit (ospătari, n.r.), însă şi eu am lucrat la fel în Germania, Franţa sau Olanda. La ei, să lucrezi 12 ore era normal şi nu rămâneam cu 1.200 de euro pe lună”, a mai povestit Radu, care a menţionat că a lucrat în străinătate mulţi ani.
Radu a mai spus că salariaţilor din Asia le găseşte apartamente cu două camere, iar ei plătesc utilităţile şi chiria: „Într-un apartament locuiesc două persoane, fiecare având camera lui. Chiria este în jur de 450 de euro, iar costul utilităţilor este mic, pentru că ei nu stau foarte mult acasă. Practic, de persoană se ajunge la aproximativ 200 de euro pe lună”.
I-a plecat un angajat, pentru că familia i-a găsit nevastă
Radu s-a declarat foarte mulţumit de angajaţii asiatici şi a menţionat că, până acum, niciunul nu a plecat în Occident. „Mi-a plecat un singur om, un ospătar foarte bun. Era absolvent de facultate, la specializarea Stomatologie. A trebuit să plece pentru că familia i-a găsit o mireasă şi trebuia să se însoare. El nu ştia cu cine se însoară. Şi-a cunoscut viitoarea soţie pe aeroport. Ţin legătura cu el şi mi-a spus că vrea să revină în România cu soţia. S-a îndrăgostit de ţara noastră şi ar vrea să obţină cetăţenia română”, a povestit antreprenorul braşovean.
În schimb, despre angajaţii români nu a avut aceleaşi cuvinte de laudă. „Aş prefera să lucrez cu români, dar de unde să îi iei? Vin, învaţă şi pleacă imediat dacă li se oferă 50 de lei în plus”, a încheiat Radu.
Odată cu intrarea României în Schengen, muncitorii străini au dreptul de a călători în Uniunea Europeană ca turiști, pentru cel mult 90 de zile. Specialiștii în recrutare s-au temut încă de la intrarea cu aeroporturile în spațiul Schengen că muncitorii străini din România vor pleca în masă în țările din Vest. Nu s-a întâmplat însă acest lucru, susține Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) din România
„Numărul celor care au plecat a fost destul de mic față de așteptările noastre. Dacă plecau într-o altă țară europeană nu aveau drept de muncă și dreptul lor de ședere era limitat la 90 de zile. Au preferat stabilitatea din România, unde aveau un loc de muncă, șederea lor era legală. Au preferat stabilitatea din România versus nesiguranța dintr-o altă țară europeană”, a declarat Corina Constantin, care se așteaptă ca angajații străini să rămână în continuare în România, chiar dacă odată cu intrarea în Schengen, ar putea pleca oricând, pentru o perioadă de 90 de zile, în Occident.
