Last Updated on octombrie 28, 2024 
Săptămâna de lucru de 4 zile – visul multora dintre noi – pare să fie rețeta câștigătoare în Islanda. Un studiu realizat de două asociații de specialitate arată că economia țării a crescut într-un ritm accelerat după reducerea programului.
În perioada 2020-2022, peste jumătate dintre angajații islandezi au acceptat să muncească mai puțin, fără să le fie afectate veniturile.
Un an mai târziu – adică în 2023 – Islanda a înregistrat o creștere economică mai rapidă decât majoritatea țărilor europene. Iar rata șomajului este una dintre cele mai scăzute din Europa, conform Stirile Pro Tv.
Cercetarea nu a stabilit și o legătură directă între rezultatele economice bune și măsura luată privind programul de muncă.
Dar studii mai vechi au demonstrat deja că productivitatea crește atunci când săptămâna de lucru are doar patru zile.
Săptămâna de lucru de patru zile: în Germania, majoritatea firmelor care au experimentat-o o vor permanent, dar în Belgia nu prinde
Scurtul experiment al Germaniei cu săptămâna de lucru de patru zile s-a încheiat, însă pentru multe dintre companiile care au participat la el, nu mai există cale de întoarcere, scrie Bloomberg.
La experimentul de şase luni au participat 45 de companii, iar în timpul acestuia angajaţii au muncit mai puţine ore, dar au primit acelaşi salariu. La sfârşit, 73% dintre participanţi au declarat că sunt pregătiţi să treacă permanent la săptămâna de lucru de patru zile sau să prelungească experimentul, relevă un raport publicat de organizatorii experimentului.
Experimentul din Germania este al doilea ca amploare organizat de 4 Day Week Global, un grup din Noua Zeelandă care a desfăşurat teste similare în ţări printre care Portugalia, Africa de Sud şi UK. Pentru experimentul german, organizaţia a făcut echipă cu Universitatea Munster şi firma de consultanţă Intrapenor cu sediul în Berlin.
Rezultatele au confirmat ce speraseră participanţii. Săptămâna mai scurtă de lucru a îmbunătăţit sănătatea fizică a angajaţilor şi bunăstarea mintală a acestora. Angajatorii au identificat la rândul lor beneficii: 70% au raportat că recrutarea a fost mai facilă, un avantaj major într-o ţară în care multe industrii se plâng că competiţia intensă pentru talente le împinge costurile în sus. Mai multe companii şi-au dezvăluit detalii ale performanţelor financiare, indicând că veniturile şi profituril au fost stabile în general.
Cercetătorii germani implicaţi în studiu au construit un test mai riguros decât cele din alte ţări. Aceştia au măsurat nivelurile de cortizol, un hormon eliberat ca reacţie la stres, şi au analizat datele colectate de ceasuri inteligente, care au indicat că angajaţii au dormit cu 38 minute mai mult pe săptămână în medie şi şi-au crescut activitatea fizică.
În Belgia, însă, foarte puţini angajaţi, sub 1%, muncesc într-un regim cu o săptămână de lucru de patru zile, indică date publicate la aproape doi ani după introducerea acestui sistem, citate de The Brussels Times.
Din noiembrie 2022, angajaţilor din sectorul privat al Belgiei li se permite să muncească patru zile în loc de cinci pe săptămână. Totuşi, în cei doi ani de la introducerea acestei măsuri, se pare că doar 0,75% din angajaţi lucrează într-un astfel de regim, revelă un sondaj realizat de Acerta Consult.
Dale Whelehan, CEO al 4 Day Week Global, arată că există o mulţime de dovezi care sugerează că avem nevoie să facem schimbări fundamentale în modul în care muncim, notează Associated Press. Avem probleme cu burnout-ul. Avem o criză de recrutare şi retenţie în multe industrii, avem un nivel ridicat de stres la nivelul forţei de muncă, ce duce la probleme de sănătate, legate de echilibrul dintre muncă şi viaţă, dintre muncă şi familie. Avem oameni care stau în maşini perioade lungi, agravând criza climatică.
Reducerea timpului de lucru aduce un plus de productivitate prin faptul că oamenii au mai mult timp pentru odihnă şi recuperare. În experimentele cu săptămâna de lucru de patru zile, toată lumea se angajează în această călătorie. Vedem bărbaţii asumându-şi niveluri mai ridicate de responsabilitate în gospodării. Situaţia alternativă este ca femeile să lucreze part-time, cu plăţi mai mici. Bărbaţii trebuie atunci să muncească mai mult la salarii mai mari şi joburi mai stresante pentru a acoperi deficitul. Astfel se creează un cerc vicios.
