Last Updated on august 17, 2024 
Brașovenii și turiștii au parte de un spectacol tradițional, duminică. An de an, grupul Junilor Dorobanți, împreună cu băieții și fetele din Schei, încearcă să ducă mai departe frumoasa tradiție a „Jocului Strămoșesc de la Crucea Dreptății”.
„Prin intermediul acestui joc, pot fi admirate costumele de junite, acestea fiind purtate doar la momentele de sărbătoare ale comunității.
Aceste jocuri strămoșești reprezintă un mod de socializare între tinerii din cartier, pentru a se cunoaște mai bine și pentru a lega prietenii”, au transmis Junii Dorobanți, conform Biz Brasov.
Locația evenimentului este în capătul străzilor Pajiștei și Fântâniței, lângă bazinul cu apă.
Programul evenimentului este următorul :
10:00-11:00 – Hora Junilor în Piața Unirii
14:00-14:30: Aducerea fetelor în costum tradițional la Crucea Dreptății și Hora Junilor
14:30-20:00 : Sunt prezentate diferite dansuri specifice zonei noastre : brâul, breaza, ardeleană, etc
20:00 : Încheierea evenimentului.
„Și pentru că la un asemenea eveniment nu se poate fără muzică, solista Betina-Maria Schwartz și formația BetyMaster vor asigura o ambianța plăcută pentru a petrece o zi frumoasă alături de noi!”, au transmis Junii Dorobanți.
Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei şi constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate băiatele din Şchei – Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios. Jocul strămoşesc este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional, conform mytex.ro.
Este o sărbătoare în care mai ales în trecut era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în „Ziua de Stropit” din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta presupunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să „joace” şi să aibă purtări alese.
