Last Updated on mai 7, 2024 
Reptilele veninoase care s-au înmulţit în România: muşcătura lor poate ucide în 5 ore. Ce pot face oamenii ca să se protejeze
Alertă şi în munţi, şi la oraşe! Şerpii veninoşi se înmulţesc – încep să apară în zone unde nu trăiau până acum. Intră în case şi clădiri de birouri. Muşcătura lor poate ucide în cinci ore dacă nu ştii ce să faci.
Cea mai răspândită specie de la noi este vipera de munte. 30.000 de reptile cu sânge rece trăiesc la noi în ţară. Cea mai temută este vipera cu corn, întâlnită în Dobrogea, iar cea mai rară – vipera de stepă. Fereşte-te de ea când mergi în Delta Dunării.
“Pe măsură ce se încălzeşte planeta noastră, tot mai multe zone vor fi pretabile acestor specii. În următoarele decenii s-ar putea chiar dubla arealul acestor specii“, spune Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe.
Viperele pot fi întâlnite din mai până în septembrie, când intră în hibernare, aşa că fii atent când pleci în excursii – este sezonul pericolelor. Dacă te muşcă un şarpe veninos sună la 112! Singurul tratament eficient este serul antivenin, care împiedică şocul anafilactic. Medicii demontează un mit – nu ajută dacă storci rana: veninul nu se elimină aşa.
Măsuri de precauţie:
Evită zonele necunoscute, nemarcate, cu ierburi înalte
Poartă încălţăminte înaltă şi pantaloni lungi
Nu atinge şarpele chiar dacă pare mort
Părăseşte zona în linişte
“Când ne întâlnim cu aceste vipere, în primul rând, trebuie să înţelegem că ele doar se apără. Muşcă, apărându-se. Muşcă dacă sunt călcate, dacă sunt încolţite, deranjate, dacă ridici piatra de pe ele”, adaugă Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe.
“Salvamontiştii spun că îmbrăcămintea este foarte importantă. Spre exemplu, pantalonii trebuie să fie cât mai largi pe picior pentru a minimiza riscul unei muşcături în cazul atacului de viperă. De asemenea, tot salvamontiştii spun că trebuie să cercetăm cu atenţie fiecare loc în care punem mâna sau piciorul într-o drumeţie pe munte“, transmite Claudiu Loghin, reporter Observator.
“Ar fi bine ca turiştii să aibă cu ei un băţ lung sau poate chiar beţele telescopice pentru a verifica zona înainte de a trece şi de a speria aceste reptile”, spune Cătălin Petrescu, purtător de cuvânt al Salvamont Poiana Brașov.
Cum poţi recunoaşte o viperă
Vipera este de culoare măslinie, cu o dungă neagră, pe spate, în zig-zag lată. Ţine minte cum arată, ca să nu o confunzi cu altă specie – este bine să nu îţi fie administrat serul antiviperin degeaba, pentru că este un venin „îmblânzit“, deloc prietenos cu organismul. La noi în ţară sunt rare dozele de ser antiviperin, spune o doctoriţă de la spitalul judeţean din Târgu Jiu.
“În cursul anului trecut au fost folosite trei astfel de doze. Cei de la UPU vor solicita alte doze de ser antivieprin în cazul în care va fi nevoie”, a declarat Mihaela Țicleanu, Spitalul Judeţean Târgu Jiu.
Şerpii s-au înmulţit şi în alte ţări de pe continent. În Croaţia, patru oameni au ajuns la spital în ultima săptămână, atacaţi de vipere.
Viperă neagră, în zona Cetății Șiria. Fortăreața din vestul țării se întemeiază pe legenda șerpilor albi
Un exemplar de viperă berus, specie protejată de lege, a fost fotografiat în zona Cetății Șiria din județul Arad. Fortăreața din Arad are și o legendă legată de șerpi, scrie Adevarul.
Conform specialiștilor, vipera berus este activă ziua, numai în zilele de caniculă își continuă activitatea în amurg. Dimineața și seara caută locurile însorite pentru a se încălzi. Temperatura optimă a corpului este de 30-33° Celsius. Dacă se simte amenințată, vipera se ascunde sub pietre sau diferite plante.
„Am văzut mai multe tipuri de șerpi în zona Cetății Șiria, dar nu am stat să îi studiez. Am căutat să mă feresc din calea lor și să îi las să își continue drumul. Ei nu atacă dacă nu sunt amenințați sau dacă nu calci pe ei”, a declarat unul dintre turiști.
Vipera berus, deși atacă mușcând fulgerător, fiind o specie sperioasă, în caz de pericol caută să se ascundă sau să fugă. Numai când se simte direct amenințată sau este luată în mână va mușca.
Doza letală minimă de venin la o inoculare subcutană este de 6,45 mg/kg masă corporală, ceea ce ar însemna ca un bărbat de 75 de kilograme să fie mușcat de cel puțin cinci vipere pentru a muri.
Cu toate că vipera berus este de 2-3 ori mai veninoasă decât șarpele cu clopoței, nu este atât de periculoasă, din cauza rezervorului mic cu venin (10-18 mg). Mușcătura sa însă poate deveni gravă la copii și la persoane în vârstă.
Simptomele cauzate de venin sunt durere, iar la circa o oră, regiunea mușcată devine albastră și se tumefiază. Ca urmare a acțiunii neurotoxinei, apar semne de asfixie și insuficiență cardiacă și mai pot apărea paralizii.
Culoarea viperelor din această specie este variată, de la o culoare cenușie-argintie la galben, roșiatic, cenușiu brun și până la negru Vipere cu nuanțe de culoare mai închisă se întâlnesc în regiunile mai reci. La Șiria a fost întâlnit un exemplar de culoare neagră.
