Last Updated on februarie 15, 2024 
„Capra este vaca săracului”, spuneau bătrânii noștri, pentru că dintotdeauna carnea de vită a fost scumpă și mereu prețuită mai ales în preparatele rafinate și în dietele alimentare. Cum industria creșterii vitelor este tot mai blamată din cauza efectelor poluante pe care le are asupra mediului, problema ar putea fi rezolvată grație cercetătorilor constănțeni.
Astfel, după o muncă asiduă de aproape 14 ani, cercetătorii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Constanța au inventat singura rasă de capre de carne din România, botezată Bocarp. Directorul instituției a explicat că ideea le-a venit cumva impusă de piață, de interesul economic din acest sector de activitate.
„Specia caprină în România a avut o cădere foarte mare după 1990. Acum s-a revigorat, dar nu sunt de bună calitate. Noi ne-am gândit să îmbunătățim calitatea animalelor și implicit a producțiilor pe care le obținem la ele, ca cei care le cresc să aibă un interes continuu pentru aceste specii și pentru satisfacerea cerințelor pieței. Fiindcă de obicei capra era numită vaca săracului, ne-am gândit că, odată cu cerința mai mare de pe pe piață, să realizăm o rasă de caprine cu o producție de carne superioară raselor existente. E un lucru bun și pentru noi, ca cercetare, și pentru țară, și pentru crescători”, a declarat Radu Răducu, directorul institutului de cercetare, citat de adevarul.ro.
Cercetătorii lucrează la acest proiect din 2010, însă abia acum au obținut primele rezultate.
„Cea mai bună cale a fost crearea unei rase noi de capre prin încrucișare, utilizând caprele din rasa locală, care nu sunt productive dar conferă o rezistență și o adaptabilitate bună la condițiile de mediu din România, și o rasă perfecționată pentru producția de carne. Ne-am informat și am ales o rasă din import care are o carne de o calitate foarte bună: Boer, din Republica Sud-Africană, pe care noi am adus-o, de fapt, din Anglia„, a explicat directorul.
După încrucișări repetate între țapii africani și caprele autohtone, după mai multe generații de metiși cu diferite cote de participare, cercetătorii se laudă acum cu 200 de exemplare selectate din noua rasă, pe care au numit-o Bocarp. Acestea sunt exemplarele pe care se lucrează acum pentru a produce noua rasă, o rasă pură.
Ca să poți vorbi de o rasă nouă, a explicat directorul institutului, trebuie să ai la dispoziție 300 de femele metise pe care să le poți diviza cu 15‑20 familii de țapi, ca să nu apară fenomenul de cosangvinitate.
Până la omologarea efectivă a rasei Bocarp ar mai putea trece însă 10‑13 ani: cercetătorii trebuie să selecteze, în continuare, exemplare, să producă noi și noi generații până la rasă pură. Așadar, la acest moment carnea nu poate fi găsită în magazine sau restaurante însă, Institutul vinde crescătorilor, care vor să își îmbunătățească rasa, țapi din noua generație.
Cum este carnea de capră din rasa Bocarp: fragedă, rozalie, cu gust de vită
Chiar dacă vorbim despre o carne de capră, aceasta nu are gustul și mirosul specifice, ci mai degrabă aduce cu cea de vită. Potrivit cercetătorului Radu Răducu, aceasta a fost comparată cu vita deoarece trebuie să ne raportăm la rumegătoare, dacă vorbim despre acest gen de carne.
”Carnea de capră din noua rasă nu are gust specific de capră, așa cum nici carnea de oaie Palas nu mai are gustul specific de oaie cum este Țurcana sau Țigaia. Nu are nici compoziția chimică a cărnii de oaie cu mult seu, nu avem cu ce să-l comparăm, nu putem compara cu porcul pentru că nu este rumegătoare porcul, nici cu carnea de pasăre.
Interesant este că ieri am dus un eșantion de carne din Bocarp la un restaurant. Sincer să fiu, am fost încântați de verdictul dat de bucătar specializat. Este o carne de culoare rozalie, animalul fiind sacrificat cu o jumătate de oră înainte de a ajunge la bucătar”, a menționat directorul ICDCOC Palas, Radu Răducu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, care a explicat și denumirea rasei – Bo, de la rasa țapului Boer, și Carp de la rasa noastră de capre autohtonă, Carpatină.
În ceea ce privește caracteristicile noii rase, acesta are o combinație interesantă de culori, iar talia sugerează că este vorba despre o rasă exclusiv de carne.
”În mare majoritate fiind vorba de exemplare ce înseamnă 75% rasa amelioratoare, 25% rasa locală, caprele au roba albă sau un gri deschis, iar capul este colorat în maron sau în negru. Ca dimensiuni corporale, lungimea corpului este de circa 90-100 de cm la femele, înălțimea cam 70-80 de centimetri, greutatea la caprele adulte ajung la 60-65 de kilograme, iar ceea ce este interesant este că sporul mediu zilnic în greutate la tineretul caprin îngrășat este de 250-260 de grame pe zi.
Spun că este interesant pentru că în general caprinele nu au sporuri mari, dar această creație biologică are aptitudini pentru producția de carne și în loturile experimentale mi-a dat în greutate spor de 250 de grame față de 120-140 de grame la capra Carpatină normală, fie că vorbim de femele sau masculi, dar în general experimentele de îngrășare se fac pe masculi, într-o perioadă de 110-120 de zile. Noi facem aceste cercetări prin comparație, realizând mai multe loturi experimentale, crescute în aceleași condiții și apoi comparăm rezultatele”, a conchis dr. ing. Radu Răducu, directorul Institutul de cercetare dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor (ICDCOC) Palas.
