Last Updated on ianuarie 31, 2024 Autoritățile spun că inflația este sub control dar la raftul magazinelor face ravagii. La cestea se adaugă și noile taxe. Pe rețelele sociale circulă o imagine în care apare noul preț al produselor care conțin zahăr. De exemplu, în Carrefour, o sticlă de 2,5 litri de suc, precum Fanta sau Coca-Cola, a ajuns să coste 14,90 lei.
Prețul la raft s-a dublat, iar românii și-au arătat nemulțumirea față de acest aspect, pe internet. De altfel, există și mulți utilizatori care s-au arătat pe poziție pro față de aceste creșteri ale prețurilor la sucurile acidulate, scrie romaniatv.net.
„În curând o să facem credit la bancă pentru o sticlă de suc. Noroc că prefer apa. Am prevăzut „dezastrul” de 5-6 ani👌😂”, este mesajul notat de persoana care a încărcat imaginea cu prețurile sucurilor, pe Facebook.
„Era 6-7 lei o sticlă, acum e dublu, nici nu vreau să mă gândesc la alte produse similare”, „Singura modalitate de a preveni inflația este de a consuma strict ce ne trebuie”, „Sirop cu apă minerală sau limonadă cu miere. Uite așa falimentăm fabricile de otrăvuri”, „Foarte bine că prețurile sunt mari. Poate mai descurajează consumul, că și așa suntem fruntași în Europa la obezitate (inclusiv la copii) și diabet”, „Este absurdă situația”, sunt o parte din comentarii.
Începând cu ianuarie 2024, a crescut TVA-ul la diverse produse și servicii de pe piață. În cazul livrărilor de bere fără alcool și ale alimentelor cu zahăr adăugat (minimum 10 g/100g produs), TVA-ul a crescut de la 9% la 19%.
S-a introdus o taxă pentru zahăr. Este vorba despre acciza pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat (5g – 8g/100 ml de 40 lei/hl), dar și pentru cele care au peste 8 g/ 100 ml de 60 lei.hl. Printre băuturile nealcoolice care au zahăr adăugat se numără și Fanta, Coca-Cola, Pepsi și multe altele.
Au crescut accizele și la băuturile alcoolice și tutun prelucrat. Însă nu se actualizează cu creșterea prețurilor de consum (perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024). De la 1 ianuarie 2024, au crescut accizele la motorină și benzină.
Marile magazine fentează plafonarea: a apărut mălaiul la 1.05 kg
Guvernul s-a răzgândit iar în privinţa plafonării preţului la alimentele de bază. Măsura se va aplica doar două luni şi nu trei ca până acum. În plus, pe lista alimentelor cu preţ redus nu a mai intrat carnea de miel ci untul şi magiunul. Alte şase produse au fost eliminate şi se vor scumpi cu 10%.
De pe lista alimentelor cu adaos comercial plafonat vor fi eliminate carnea tocată, orezul, cozonacul, bulionul, drojdia și margarină. Pe lista vor fi adăugate și două alimente noi: untul de până la 250 gr și magiunul de până la 350 de gr, informează observatornews.ro.
Magiunul are adaos comercial de până la 150%. La producător un borcan costă 13 lei, însă în supermaketuri preţul ajunge la 29 de lei. De la 1 februarie produsul s-ar putea ieftini cu până la 10 lei.
17 alimente vor avea preț scăzut în următoarele două luni. Printre ele pâine, lapte, brânza, ouă, ulei, zahăr. Deşi Guvernul şi-ar fi dorit să adauge pe listă carnea de miel, în urma discuţiilor cu reprezentantii marilor magazine s-a renunţat la idee.
Din aprilie, retailerii vor ca pretul sa fie controlat altfel si să nu se mai intervină din 3 în 3 luni în piaţă.
George Bădescu, director executiv Asociația Marilor Rețele comerciale: Genul acesta de intervenții administrative își au un scop și un rol pe termen scurt dacă lucrurile se prelungesc. Nu putem exclude și apariția unor efecte colaterale
Cum ar fi fentarea statului. La raft au apărut produse cu gramaje schimbate doar pentru a nu intra sub incidenţa măsurii, cum ar fi mălaiul de 1.05 kg. Alţi comercianţi au scumpit produsele neplafonate: detergenţi, cosmetice şi hârtia.
Prețul la gaze s-ar putea dubla!
Asociația Energia Inteligentă (AEI) cere Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, implementarea imediată a unor măsuri pentru a preveni dublarea prețului la gaze în 2025. Această inițiativă vine însoțită de propunerea unei Strategii Post Plafonare a Prețului în Energie.
Conform unui comunicat transmis Antena 3, prețul gazelor naturale a atins luni valoarea de 27,850 euro/MWh pe Bursa TTF, înregistrând un preț de 10 ori mai mic (925%) față de perioada în care România implementa plafonarea prețului la gaze (277,660 euro/MWh – august 2022).
“În august 2022, românii achitau 0,31 lei/KWh pentru gazele consumate, astăzi achită 0,29 lei/kWh, adică cu 6% mai puţin. Mai mult, pentru a evita ca după 31 martie 2025, când expiră valabilitatea plafonării preţului la gaze, oamenii să achite preţuri duble la gaze, Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru atingerea preţului corect la consumatori. În acest sens, pentru a veni în sprijinul Executivului şi al românilor, înaintăm o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie”, a afirmat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
În cursul anului 2022, Guvernul României a adoptat o serie de acte normative pentru implementarea unor măsuri destinate gestionării impactului creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, cu termen de expirare la 31 martie 2025. Prin aceste reglementări, s-a suspendat prețul din contractele în vigoare, introducându-se în schimb un preț plafonat de 0,31 lei/kWh pentru consumatorii casnici. Diferența dintre costurile de achiziție ale furnizorilor și prețul plafonat, în cazul în care aceste costuri depășesc 0,31 lei/kWh, urmează să fie suportată de la bugetul de stat.
“Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preţ de vânzare compus din costurile de achiziţie la care se adaugă o marjă reglementată. Preţul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de circa 0,55 lei/kWh, preţ care cel mai probabil va rămâne valabil cel puţin până în vara anului 2025”, se precizează în document.
Astfel, începând cu luna aprilie 2025, preţurile din facturi vor fi aproape duble.
“Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurenţa pe piaţa de gaze, dar care va aduce preţuri uşor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026. Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piaţă înainte de plafonarea preţurilor la gaze (unele clauze abuzive, creşteri de preţuri urmare a unor clauze din contract etc.).”, susţin reprezentanţii AEI.
