De ce Brașovul are un semn cu numele orașului pe Tâmpa. „Nu ne mai dorim vreodată ca cineva să schimbe numele orașului. Brașov este Brașov”

Last Updated on decembrie 12, 2023 Poate că ți-ai pus vreodată întrebarea: de ce orașul Brașov are un semn cu numele lui, amplasat pe Tâmpa, în stilul celor de la Hollywood? Primăria Brașov are răspunsul!

Pentru că în 1950, Brașovul a fost redenumit de comuniști în orașul “Stalin”, iar pe Tâmpa, numele dictatorului sovietic a fost scris cu brazi, pentru a putea fi văzut de toată lumea. În 2004, pe Tâmpa au fost amenajate literele BRAȘOV, pe modelul celor de la Hollywood, fiind în prezent un simbol al orașului, iluminat în diverse culori cu ocazia evenimentelor speciale.

De ce Brașovul are un semn cu numele orașului pe Tâmpa. „Nu ne mai dorim vreodată ca cineva să schimbe numele orașului. Brașov este Brașov” 1
(foto Adevarul)

Unul dintre motivele care au stat la baza deciziei de a scrie BRAȘOV pe Tâmpă este de a evidenția libertatea de care ne bucurăm astăzi. Nu ne mai dorim vreodată ca cineva să schimbe numele orașului. Brașov este Brașov.” estee mesajul transmis de primăria orașului Brașov, pe Tik Tok, potrivit republikanews.ro

@primariabrasov 💅 Pentru că în 1950, Brașovul a fost redenumit de comuniști în orașul “Stalin”, iar pe Tâmpa, numele dictatorului sovietic a fost scris cu brazi, pentru a putea fi văzut de toată lumea. În 2004, pe Tâmpa au fost amenajate literele BRAȘOV, pe modelul celor de la Hollywood, fiind în prezent un simbol al orașului, iluminat în diverse culori cu ocazia evenimentelor speciale. Unul dintre motivele care au stat la baza deciziei de a scrie BRAȘOV pe Tâmpă este de a evidenția libertatea de care ne bucurăm astăzi. Nu ne mai dorim vreodată ca cineva să schimbe numele orașului. Brașov este Brașov. #brasov #romania #tampa #kimkardashain #itsiconic #istorie #stiaica ♬ original sound – kardashianicon

Cum era viața în Brașovul de acum câteva sute de ani

Brașovul a crescut mult după 1400. Se estimează că avea 6.000 de locuitori la jumătatea secolului 15 și cam 13.000 pe la 1500. Până după 1700 populația Brașovului nu a crescut în mod constant, ci a tot fluctuat din cauza războaielor, foametei, ciumei, incendiilor, a cutremurelor sau inundațiilor, potrivit Hotnews.

Brașovenii se temeau de incendii. Existau paznici de noapte care umblau cu un mic bucium și făceau atenți pe cetățeni să stingă lumânările și focurile. Au fost incendii care au distrus zeci de case. Una dintre cele mai negre zile din istoria orașului este legată de un incendiu din 1689 când au murit sute de oameni din cauza trupelor austriece.

Cronicile arată că într-o perioadă de 30 din ani din secolul 16 au fost duse la îndeplinire de către călăii orașului 120 de sentințe printre care se numără torturi, spânzurări, arderi pe rug, tăieri de urechi, bătăi și alungări din oraș.
Ciuma cea mare a fost numită cea din 1660, când și judele Brașovului a fost răpus de boală. O altă ciumă, după 1600, făcea zeci de morți pe zi în perioada de maxim. Între 1500 și 1700 orașul era lovit de dezastre mari o dată la două – trei decenii, iar revenirea era complicată.

Brașovul avea, în secolul 16, un medic șef al orașului, printre cei care au deținut funcția numărându-se și unul din îndepărtata Flandră. În 1512 a fost atestată prima farmacie.

Brașovul era un super-oraș comercial. Printre cele mai scumpe mărfuri erau pânzeturile fine din Viena sau Bruges, broderiile din Spania sau covoarele și mătasea brută din Imperiul Otoman. Meșterii locali erau cunoscuți pentru mărfuri precum postavuri groase, piei tăbăcite, lăzi de Brașov, pălării, opinci, hamuri și funii.

Mirodeniile reprezentau peste 20% din comerțul total în secolul 16. Diversitatea lor era uimitoare și prețul era mare, fie că vorbim despre piper, migdale, nucșoară, smochine, stafide, zahăr candel sau vanilie.

Existau și hanuri, unele mai elegante, altele mai modeste. Hanul Mare se afla pe str Lungă în apropierea străzii Mureșenilor și a fostei porți a Mănăstirii, un alt han era într-un fost lazaret de leproși.

Brașovul a început după 1500 să construiască masiv fortificații, dar era un caz special, orașul fiind înghesuit între două dealuri înalte. Singura șansă ca lucrurile să iasă bine a fost ca brașovenii să folosească relieful în propriul avantaj, ridicând fortificații exterioare pe pantele dealurilor.

Existau trei mari porți de intrare în cetate, fiecare la capătul unei străzi importante și fiecare cu întărituri, cu trasee șicanate, cu poduri ce se puteau ridica, cu șanțuri cu apă și cu guri de tragere. Totul pentru a bara accesul inamicului în caz de invazie.

Previous Story

Brașov. Copil de 7 luni, mort de rujeolă. A murit la Spitalul de Copii, după ce fusese internat la Spitalul de Boli Infecţioase

Next Story

Brașov. Dr.Mihai Craiu, după ce un bebeluș de 7 luni a murit de rujeolă, care a luat virusul de la fratele mai mare. „Ce facem oameni buni? Așteptăm să mai moară un autobuz plin de copiii?”