Last Updated on septembrie 27, 2023 Telefericul cu cabine, construit în anul 1971, a reprezentat o premieră pentru Poiana Brașov. Acesta avea o capacitate de 31 de persoane pe cabină și urca pe o distanță de 2.449 de m. până la vârful Cristian. Telefericul a fost descris în acea perioadă o „construcție de proporții şi tehnicitate puțin obișnuite”.
„Ieri, turiştii care s-au aflat în Poiana Braşov au fost martori la o spectaculoasă premieră a anului 1971, în materie de turism. Este vorba de darea în exploatare a noului teleferic cu cabină, o construcţie de proporţii şi tehnicitate puţin obişnuite.
Noul teleferic, dotat cu două cabine, avînd o capacitate de 31 persoane fiecare, se deplasează de la hotelul „Teleferic“ pînă la vîrful Cristian, pe o distanţă de 2.449 m, cu o viteză de 7,5 m. pe secundă.
Diferenţa de nivel între cele două staţii este de 693 m., ecartamentul 7,5 m., iar cabinele şi cablul rulează de-alungul a 3 stâlpi de susţinere.
Construcţia noului teleferic, executată după un proiect conceput de I.S.P.F. Bucureşti, a fost realizată de Trustul 5 şi întreprinderea 10 instalaţii Braşov, încooperare cu o firmă italiană”, scria în gazeta Drum Nou în februarie 1971. Drum Nou, februarie 1971 (Anul 28, nr. 8107-8130)1971-02-28
Realizarea telefericului nu a fost efectuată fără probleme. „TELEFERICUL STA, PAGUBA… URCĂ” scria Scânteia în ianuarie 1971 și cerea ca instalația să fie inaugurată după mai multe amânări.
„Organizatorii turismului promit de un an şi ceva încoace, in preajma fiecărui sezon fie că e vară, fie că e iarnă— punerea înfuncţiune a celor două teleferice cu cabine de mare capacitate, din Sinaia şi Poiana Braşov, pentru care s-au investit fonduri in valoare de circa zece milioane lei.
Prima promisiune a fost făcută pentru sezonul de iarnă 1989—1970 și apare ca ,,realizată” intr-un pliant intitulat„Iarna In Carpaţi”. In realitate, telefericele nu au fost gata nici in iarnă, nici în vară — cind s-au dat asigurări turiştilor, că vor fi„sigur gata“.
Atit de sigure au fost… asigurările, incit telefericele, nu au fost pusein funcţiune nici la începutul sezonului de iarnă 1970—1971. Dece ? Nici nu pui bine
întrebarea şi gata răspunsul : „Specialiştii străini au plecat în vacanţă de sărbătorile de iarnă şi…“. O dată specialiştii străini au plecat în vacanţă, altă dată specialiştii noştri au mers in documentare la Milano ; o dată specialişti istrăini s-au prins er n-au avut asigurate la timp anumite utilaje şi forţă de muncă ; altădată constructorii — T.C.M.M. Bucureşti — au invocat lipsa proiectelor ş.a.m.d.
Nu spune nimeni că n-au existat şi greutăţi reale. Dar,indiferent de naturalor, dacă s-ar fi urmărit cu mai multă răspundere valorificarea cit mai rapidă a investiţiei, construcţia celor două teleferice (Sinaia—Virful cu dor şi Poiana Braşov— Cristianul Mare), nu s-ar fi prelungit pe parcursul a doi ani şi ceva.
In timp ce turiştii află din pliante că telefericele funcţionează, şi la faţa locului constată că realitatea e alta, zeci de delegaţi ai Ministerului Minelor şi Geologiei (antreprenorul lucrării) şi ai fostului O.N.T. s-au „tot ocupat“ — cu deplasări la Sinaia şi Braşov — de problema punerii infuncţiune a celor două teleferice.
Aflăm, că recent s-au încheiat iarăşi„minute”, s-au fixat iarăşi termene şi că, in sfîrşit, telefericele ar urma să fie date in exploatare pînă la sfirsitul lunii februarie. Nu e oare timpul ca noul Minister al Turismului să intervină cu toată hotărirea și să pună ordine in acest carusel al… amânărilor ? Scînteia, ianuarie 1971 (Anul 40, nr. 8655-8683)1971-01-25 /
Perioada anilor 70 a fost una de dezvoltare pentru Poiana Brașov și Valea Prahovei. În această perioadă s-au ridicat mai multe hoteluri și a fost diversificată oferta de distracție în zonă iar rezultatul a fost unul pe măsură. Brașovul a cunoscut o creștere turistică impresionantă.
„România se afirmă în ultimul timp ca una din principalele ţări turistice europene. Şi dacă, în privinţa turiştilor străini doar în timpul iernii, accentul se mută de pe litoral pe Valea Prahovei, pentru amatorii români de mişcare, ea constituie pe tot parcursul anului, un punct de atracţie.
In ultimul an, numai oraşul Braşov a fost gazdă pentru aproximativ 300 000 de turişti faţă de cei 50 000 din 1966. Această creştere substanţială a ponderii de turişti înregistrată în decursul ultimilor 5 ani, se datoreşte, în cea mai mare măsură, creşterii şi îmbunătăţirii condiţiilor de cazare şi acces, ca şi diversificării posibilităţilor distractive sau de odihnă realizate în această perioadă.
In Poiana Braşova u fost construite trei noi hoteluri (Poiana, Bradul şi Teleferic), a fost adăugată o aripă nouă hotelului „Carpaţi“ din Braşov (capacitate totală 300 de locuri), au apărut alte unităţi similare la Timişul de Sus, la Clăbucet plecare, la Trei Brazi (100 de locuri), şi un han turistic la Bran (190 de locuri). Adăugînd şi noua cabană „Cuibul dorului“ (40 de locuri) de la km 6 al drumului Sinaia — Tîrgovişte, gazdele pot pune la dispoziţia turiştilor, în condiţii optime, cu aproximativ 1000 de paturi mai mult decît în primul an al cincinalului trecut.
Multiplicarea drumurilor de acces şi a mijloacelor mecanice de abordare a masivelor muntoase şi-a găsit şi ea loc, mai întîi pe planşele proiectanţilor. Acum vizitatorul poate merge cu maşina pe varianta asfaltată Sinaia — Cota 1 400, poate urca în numai 20 de minute din Braşovla Poiana. Drumul Predeal — Trei Brazi (5 km) se oferă și el fluxului continuu de turişti Telecabina instalată pe coasta Tîmpei transportă cu cele două cabine ale sale, în numai 4 minute, 50 de persoane pînă în vîrf, iar cea de la Sinaia pînă la muntele Furnica se află acum în probe tehnologice.
Dar unul din punctele „forte“ ale locurilor rămîne pîrtia Clăbucetul Taurului din Predeal. Reamenajarea ei, lungirea şi construcţia variantelor, dublarea liniei de telefericdeja existentă şi iluminarea porţiunii finale au ridicat-o la nivelul celor mai tentante pîrtii din ţară Pentru amatorii sportului rutier au fost construite campinguri (popas Azuga, Dîrste) şi autoservice-uri ca acelea de la Dîrste şi Braşov”.
Valea Prahovei răspunde acum, în aceeaşi bună măsură, la două deziderate : asigurarea unei pregătiri sportive optime tuturor categoriilor de sportivi care se prezintă aici şi pune la dispoziţia turiştilor — sedentari, drumeţi, rutieri, sportivi — condiţii variate de satisfacere a gusturilor. Prin aceasta, Valea Prahovei intră, neîndoios, la concurență turistică cu țările cele mai avansate din acest punct de vedere, scria Sportul, în februarie 1971. Sportul, februarie 1971 (Anul 27, nr. 1159-1186)1971-02-16
(Hotelul „Teleferic” din Poiana Brașov, 1971)
