Last Updated on septembrie 19, 2023 În vara anului 1935 Brașovul a trecut printr-o lovitură grea, după ce un hangar nou construit al uzinelor I.A.R. s-a prăbușit. Potrivit relatărilor din acea perioadă, 10 oameni au murit, iar alți 16 au fost răniți. Alertați de nenorocirea întâmplată, aproape jumătate din populația orașului Brașov s-a adunat pe câmpul din apropierea uzinei.
„Am sosit la locul groaznicei nenorociri de la uzina I. A. R. când lucrările de salvare erau in toi. Toți lucrătorii I. A. R. împreună cu pompierii si un batalion de soldați lucrează la scoaterea râniților si morților de sub dărâmături. Aproape jumătate din populația orașului s-a adunat pe câmpul din apropierea uzinei, privind cu groază la locul catastrofei. Femeile plâng, copiii țipă”, scria ziarul Adevărul, în anul 1935.
Panica s-a instalat imediat în oraș iar zvonurile care circulau indicau faptul că toți muncitorii erau prinși sub dărâmături.
„În primul moment s-a răspândit zvonul, că s-au prăbușit atelierele uzinelor și că toți lucrătorii sunt prinși dedesubt. Membrii familiilor lucrătorilor au alergat disperați spre uzină. Au trebuita fie aduse trupe numeroase care să oprească mulțimea să se apropie de locul sinistrului si să nu împiedice lucrările de salvare.
Din fericire, tragedia n-a avut proporțiile cari i s-au atribuit în primul moment: „Într-adevăr alături de vechile ateliere ale uzinei, lipit de marele hangar, se executa în antrepriza inginerului Gane, o serie de nouă ateliere in beton armat.
Deoarece cofrajele în care se toarnă betonul au fost scoase înainte ca cimentul să se fi uscat și închegat, unul din stâlpii din mijlocul clădirii s-a dărâmat, antrenând prăbușirea construcției pe o întindere de 1200 metri pătrați. Din fericire în acea parte a clădirii lucrau numai 22 de lucrători, ceilalți, mult mai numeroși, lucrând la construcția atelierelor de alături, care au rămas intacte”.
Tragedia s-a produs în jurul orei 11.00, iar vestea prăbușirii hangarului s-a răspândit imediat: „Nenorocirea s-a produs pe la ora 11 dimineața. In liniștea zilei s-a auzit deodată un zgomot asurzitor. Nimeni nu știa ce s-a întâmplat. Imediat s-a răspândit știrea că noua construcție din beton armat s-a prăbușit. Sirenele fabricii au dat imediat alarma.
Lucrătorii și inginerii uzinei s-au repezit la locul nenorocirii. Schelăria care se înălța pană atunci semeață, nu mai era decât o masa de blocuri de beton, de fier și de sârmă. De dedesubt se auzeau gemete și strigate disperate. Lucrătorii de la construcția alăturat, îngroziți, au fugit cat au putut, crezând că și clădirile în care se aflau ei se vor prăbuși.
În atelierul vechi de lângă construcția nouă, s-a făcut o spărtură în zid prin care inginerii de la I. A. R. veneau să vadă cum înaintează lucrările. Inginerul Grossu, tocmai venea pe la ora 11 spre noua construcție.
În pragul spărturii însă s-a oprit. Și-a adus aminte că trebuie să discute o chestiune urgentă cu inginerul Timoșcenko. S-a întors imediat. Abia făcuse un pas, când a auzit în urma sa un zgomot asurzitor.
S-a repezit la spărtură și a văzut dezastrul în toată amploarea. Chiar pe locul unde inginerul Grossu în mod matematic ar fi ajuns, dacă ar fi trecut pragul, zăcea zdrobit si scăldat în sânge un lucrător.
Între cei morți se afla si un sergent, instructor de muzica. Venise sa vadă un cunoscut, originar din satul său care lucra la construcție”, relata ziarul Adevărul la acea vreme.
Șocul pentru cei prezenți a fost puternic: „Arhitectul Gane în cunoștință de dezastru a alergat la fata locului. Nu-i venea sa creadă ochilor. S-a repezit pe locul construcției. A privit în dreapta si în stânga. Peste tot numai ruine.
A fost cuprins de un soc nervos. A luat-o la fuga. A întâlnit un cunoscut în cale. — „Imposibil. Nu cred. Nu. Nu. Nu e adevărat. Spune-mi ca nu e adevărat!“. Procurorul Pascu, care era alături, i-a amintit însă cruda realitate”. (Adevărul, august 1935)
Groaznica nenorocire de la I. A. R. Brașov, a fost relatată și de ziarul Dimineața care scria despre numeroasele victime omenești. „Azi s-a întâmplat o groaznică nenorocire la uzinele I. A.R.”, relata ziarul, care scria că sub dărâmături au fost prinși 40 de muncitori.
„La ora 11 dimineața plafonul hangarului s-a prăbușit peste muncitorii cari lucrau la construcție. Sub dărâmături au fost prinși 40 de lucrători. Prăbușirea a fost însoțită de un zgomot infernal. În clipa următoare nori imenși de praf au învăluit construcția. De sub dărâmături se auzeau țipete disperate”.
La fața locului au sosit lucrătorii uzinei, care împreună cu pompierii au început operațiunea de salvare a supraviețuitorilor. „Până la ora 12 au fost scoși 25 răniți și 7 cadavre. Râniții au fost transportați imediat la spitalul Mârzescu unde medicul de serviciu le-a dat primele ajutoare. La spital au mai încetat din viață doi dintre râniți.”
Și ziarul Dimineața scrie despre numărul mare de oameni care s-au adunat la uzinele I.A.R. După aflarea veștii, aici au sosit mii de oameni. „Familiile celor aflați sub dărâmături se interesau de soarta lor. A trebuit să se ia măsuri speciale pentru menținerea ordinii întrucât mii de curioși aflați cu mașinile pe șoseaua Bucureşti-Braşov au venit la I. A. R.”
„La momentul când vă telefonez au fost scoși morți maestrul tâmplar Laios Ludovic, ajutorul său Gaspar şi antreprenorul Iehova Gheorghe. In buzunarul lui Laios Ludovic s-a găsit lista muncitorilor cari lucrau la construcția prăbușită. Imediat s-a procedat la apelul muncitorilor spre a se stabili câți inși se mai află sub dărâmături. Numărul morților se ridică la 10, iar al râniților la 16.” (Dimineata, august 1935)
Vinovat pentru tragedia de la I.A.R. Brașov a fost găsit Inginerul Gane. Accidentul, scria ziarul Universul în 1935, se datora proastei construcții a planșeului de beton: „Specialiștii aflători acolo afirmă că materialul este de proastă calitate şi din această cauză s-a întâmplat nenorocirea. Ing. Gane, care are antrepriza lucrărilor, va fi arestat, deoarece el poartă toată răspunderea.
Deocamdată a fost reținut într-o cameră, la dispoziția parchetului. S-a stabilit că inginerul constructor, care avea antrepriza lucrărilor nu avea autorizația necesară pentru clădiri.
Din ordinul d-lui prim procuror Radu Pascu s-a numit îndată o comisie de ingineri specialiști, prezidată de d. ing. Socol, şeful serviciului tehnic al orașului, care va stabili cu precizie cauzele accidentului.
De notat amănuntul ca, anul trecut, altă construcție făcută tot la I. A. R. şi tot sub antrepriza inginerului Gane, la un moment dat era amenințată cu prăbușirea. A fost nevoie de o intervenție grabnică, pentru ca ea să fie întărită cu niște schele și suporturi de fier, spre a se evita o nenorocire.” (Universul, 1935)
