Last Updated on iunie 21, 2022 Piața Sfatului din Brașov și Piața Mare din Sibiu seamănă foarte mult dar istoricii spun că nu au avut același autor, nu s-au inspirat una după alta, ci au avut ca model piețe din Europa occidentală.
Istoricul sibian Răzvan Pop spune că meșterii celor două cetăți aveau ca sursă de inspirație locurile din care au plecat, țările vestice, nu alte cetăți în curs de formare în zona Transilvaniei.
”Unica legătură dintre cele două piețe este cea legată de evoluția urbanistică a orașelor medievală, pentru că ar fi complet greșit să considerăm că la momentul respectiv cineva a gândit amenajarea pieței din Sibiu și amenajarea pieței din Brașov sub aceleași auspicii.
Nu, este vorba de comunități care își amenajau orașele în felul în care îl știau ei din zona din care veniseră ei ca și coloniști, respectiv din vestul european. Ori, întotdeauna în astfel de orașe și în orice oraș medieval în care pășim și vizităm vedem că e o astfel de piață. Piața San Marco din Veneția, piața din Munchen, piața din Bruges și așa mai departe. Absolut toate aceste orașe aveau o astfel de piață”, spune Pop, pentru turnulsfatului.ro.
Răzvan Pop spune că în lipsa unor manuale din care să se documenteze, meșterii aplicau ce vedeau în altă parte, astfel că la a doua sau a treia mână nu mai ieșea exact ce văzuse primul specialist.
”Dovezi scrise nu avem că se inspirau de la unii la alții. Probabil că dacă vedeau o tehnică mai bună, o preluau în orașul lor. Dau un exemplu care nu ține neapărat de evul mediu: dacă ne uităm la acoperișuri: țiglele din Sibiu sunt rotunde, țiglele din Brașov sunt ascuțite.
Dar ceva și mai important: noi avem gurile acelea de aerisire, ochii Sibiului, ceea ce la Brașov nu există. Erau și elemente care creau o identitate proprie a unui oraș, dar cu siguranță nu era vorba că îl vedeau neapărat că îl vedeau in Brașov sau Bistrița și se inspirau. Cu siguranță îl vedeau la Munchen, la Milano, la Nuernberg sau la Viena și de acolo se inspirau, veneau cu ideea care urma apoi să se împrăștie în toată Transilvania.
Mai e un lucru, cum nu erau cărți tehnice, venea un meșteșugar care învăța sistemul, folosea modul de construire a unui acoperiș, de exemplu, după care de acolo se inspira ș următorul, și următorul și normal că de la un moment dat în mediul rural ajunge să fie făcute semi-reușit pentru că nu aveau cunoștințele necesare, pentru că ei învățau la fața locului să facă. Nu aș exclude ideea de inspirare dar nici nu cred că a fost politică de stat să se inspire de la alte orașe pentru a face și ei la fel”, explică Răzvan Pop.
