Last Updated on februarie 3, 2021 Se încinge dezbaterea pentru tramvaie. Brașovul este, momentan, campion al luptei anti-tramvai. Alte orașe mari din România nici nu concep să renunțe la tramvai.
Corneliu Teposu: „Din top 12 orașe românești după mărimea populației, doar Brașovul și Constanța nu au tramvaie. Și ambele au avut tramvaie până la mijlocul anilor 2000. Și coincidențele nu se opresc aici: atât Radu Mazăre, cât și George Scripcaru au renunțat la tramvaie în favoarea unor autobuze Diesel din Belarus. Afaceri destul de sulfuroase, la fel cum au fost și cele cu Dieselurile turcești. Cei doi primari au, de altfel, multe în comun. 😉
Mai mult, chiar și orașe românești mai mici precum Botoșani (107.000 de locuitori) și Reșița (74.000 de locuitori) dispun de tramvaie. De fapt, Reșița a renunțat la tramvaie într-un timp și acum derulează o investiție pe fonduri europene într-o linie de tramvai demnă de secolul în care trăim.
Din postarea precedentă, mulți au rămas cu ideea că mă aliniez celor care CER tramvaie în Brașov. Îmi plac tramvaiele, le înțeleg logica și știu că s-ar preta pentru Brașov. Dar tot rămân niște necunoscute de lămurit. Prima e legată de efortul financiar, de sursele de finanțare.
Eu zic așa. Trebuie să facem un studiu de fezabilitate cât mai bun pentru a putea sincroniza naibii planurile și strategiile de dezvoltare pe termen mediu și lung ale Brașovului: PICA (calitatea aerului, prin urmare, sănătatea noastră și a familiilor noastre), SIDU (dezvoltarea la nivelul municipiilor și zonelor metropolitane) și PUG (punem bloc lângă bloc sau gândim niște spații pentru dezvoltarea infrastructurii, parcuri etc.).
Studiul de fezabilitate nu e un moft, nici maculatură. Este o analiză complexă, laborioasă și necesară la orice investiție importantă. Din păcate, în România s-au făcut multe studii de fezabilitate slabe, doar pentru a le deconta niște indivizi conectați la banii publici și astfel ele au o rezonanță negativă în rândul populației, sunt privite cu neîncredere.
În Germania, se fac studii de fezabilitate pe care le reînnoiesc periodic sau când apare posibilitatea investiției. Nici ei nu au bani să le facă pe toate deoodată, așa că unele proiecte sunt pregătite și puse în așteptare. Asta ar fi trebuit să facă și românii în ultimele decenii, dar nu au făcut-o. Acum putem lua bani și avem bani pentru multe lucruri, dar nu avem documentații (corect) realizate.
Studiul de fezabilitate pentru tramvaie va indica nevoia de tramvaie în Brașov. Așa ar fi logic. Dar asta nu înseamnă că investiția se va realiza la anul sau peste trei ani. De ce spun că va indica nevoia unui rețele de tramvaie? Pentru că tramvaiul e un mijloc de transport ecologic, de mare capacitate. Dacă un troleibuz / autobuz poate transporta 140 de pasageri, un tramvai poate transporta 500 de călători.
Traseul e predictibil, iar dacă e făcut ca lumea, e silențios, chiar elegant. Apoi, datele de trafic obținute de la RATBV pentru 2018 și 2019 arată că liniile 5, 8 și 17 sunt de departe cele mai aglomerate rute din Brașov.
Numitorul comun al acestor trasee este cel mai mare cartier al orașului nostru, dar în anii următori trebuie să ținem cont de faptul că Tractorul nou și Avantgarden-Bartolomeu vor avea fiecare aproximativ același număr de locuitori ca Astra. Chiar și unele localități vor fi – sau vor funcționa precum – cartiere ale Brașovului într-un viitor nu prea îndepărtat. Acești oameni vor avea nevoie de deplasare și ar fi de preferat să nu folosească toți mașinile personale în transportul urban.
Făcea cineva comparație între troleibuze și tramvaie. Păi, tramvaiele pot transporta de 3-4 ori mai mulți călători.
Dar există Solaris Trollino 24, care poate transporta peste 200 de pasageri, însă nu le-ar fi ușor să se arcuiască prin giratoriile de diferite dimensiuni și forme din Brașov. Mai e o problemă, noi avem resturi de rețea electrificată, nu o rețea propriu-zisă.
Majoritatea autobuzelor electrice și troleibuzelor Solaris au fost luate din fonduri europene via ministere pentru că 1. Brașovul e în infringement pe calitatea aerului înconjurător și 2. pentru că administrația publică locală nu era capabilă să atragă fonduri europene și să implementeze măcar câteva măsuri pentru reducerea poluării.
Apropo de troleibuzele Solaris, ele sunt puse pe trasee de rang inferior ca 1, 2, 6, 31, iar pe traseele cele mai aglomerate tot Dieselul e la putere.
Nu a existat nicio preocupare serioasă pentru transportul urban de calitate până la acest moment, s-a mers numai pe interese și improvizații.
Încă o dată zic, avem nevoie de un studiu de fezabilitate bine realizat și care să fie folosit și la celelalte strategii de dezvoltare ale Brașovului. Haideți să învățăm din modelele de bună practică și să abandonăm lucrurile făcute după ureche de lăutar. Să lucrăm cu profesioniști pentru un Brașov corect dezvoltat, să avem o viziune și să ne ținem de ea ca să ne fie mai bine tuturor”.
