Last Updated on august 1, 2020 Banca Mondială se face din nou de râs după ce reprezentantul său în România a declarat că Brașovul a crescut mai repede decât Singapore, în perioada sa de boom economic. Dacă te plimbi prin Brașov nu vezi nimic dezvoltat ca în Singapore. Să fi furat cineva banii din această creștere economică spectaculoasă a Brașovului? Cum poți să compari Singapore cu un oraș care nu are Aeroport, spitalele sunt praf, nu este legat măcar la o autostradă, Gara CFR este cuibușorul aurolacilor, Centrul Istoric mai are un pic și se prăbușește, canalizarea se înfundă la fiecare ploaie mai puternică, nu există parcuri adevărate în cartiere, doar părculețe, nu există parcări subterane în cartiere.
„Voi începe cu o veste pozitivă, în aceste vremuri destul de dificile. Banca Mondială a anunțat, acum câteva săptămâni că, în 2019, România a devenit oficial țară dezvoltată. Noi am făcut o mapare a zonelor care sunt dezvoltate și vedeți că principalele orașe din România sunt de fapt motoarele care au încurajat această dezvoltare.
În mod evident, Brașovul este unul dintre aceste motoare. Dacă ne uităm la ritmul de creștere al Brașovului, vedem că a crescut mai repede decât Singapore, în perioada sa de boom economic. În mod evident, când o astfel de creștere se întâmplă așa de repede, este important ca reacțiile să fie la fel de rapide, altfel ne trezim cu efecte secundare neașteptate. În această logică, noi (Banca Mondială, n.n.) am făcut o serie de propuneri.
(Acesta este Singapore. Niciodată Brașovul nu va avea așa ceva, chiar dacă primarul George Scripcaru se chinuie să construiască apartamente pe dealurile din Șchei ca să ajungă cumva la înălțime zgărie-norilor)
Una ar fi un plan de sistematizare a tramei stradale la nivel metropolitan. Având în vedere că Brașovul crește într-un ritm așa de rapid, trebuie să i se dea un schelet care să ghideze această creștere într-un mod sustenabil.
Din fericire, Brașovul nu a făcut multe din greșelile pe care alte orașe, cum ar fi Bucureștiul sau Clujul le-au făcut. Zonele de extensie ale Brașovului s-au dezvoltat într-un mod mult mai sustenabil.
Noi sperăm ca această dinamică să continue și în anii următori. De aceea este important să ai o structură și un mod care să ghideze dezvoltarea Brașovului nu numai pe termen scurt și mediu, ci, neapărat, și pe termen lung.
Am făcut și o analiză de pretabilitate a terenurilor construibile din zona metropolitană Brașov, pe mai multe domenii: zone industriale și logistice, noi hoteluri sau pentru zone de servicii și birouri, retail. În cadrul acestei analiza am identificat și zonele cu potențial de dezvoltare din zona Brașov, iar zona Rulmentul este una dintre cele mai importante astfel de zone.
Avantajul acestei zone este că are o locație relativ bună, lângă o dezvoltare imobiliară făcută în ultimii ani (zona nouă a cartierului Tractorul, n.n.), mare parte din teren este proprietate publică, deci permite intervenții relativ rapid. Plecând de la aceste date, noi am propus trei scenarii de dezvoltare. Primul scenariu propune o conservare a patrimoniului industrial existent acolo.
A doua propunere este o abordare imobiliară ambițioasă, care propune un focus mai mare pe parte de rezidențial și birouri. A treia propunere este un «cartier verde», care să fie un pol care să încurajeze dezvoltarea din jurul acestui parc”, a explicat Marcel Heroiu.
Mihai Nanu: „Podul Fartec din Singapore. Așa a zis Balta Mondială. Am deviat aluviunile de la Stadion. Pwp !”
Corneliu Teposu: „Bună dimineața din Triaj! #dezvoltareurbanănenică. #Singapore”
Brașovul ca Singapore? Pe bune?
