Last Updated on februarie 26, 2019 Zona Făgăraș trebuie să se „rup㔲 de Brașov, financiar, pentru a putea accesa fonduri europene. Se discută înființarea Microregiunii Țara Făgărașului, cu localități din Brașov și Sibiu, după modelul Alianței Vestului. Consiliul Județean Brașov are mari probleme de finanțare, Bucureștiul este departe din punct de vedere al ajutorului minim pentru proiectele europene astfel că o Microregiune a Țării Făgărașului pare cea mai bună idee pentru locuitorii din zonă pentru a se dezvolta.
Primarii localităților din județele Sibiu și Brașov par să fi renunțat la ideea că statul va construi curând o autostradă sau un drum expres între cele două reședințe de județ și vor să construiască un drum de mare viteză între Mândra (jud. Brașov) și Șelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni, scrie publicația sibiană turnulsfatului.ro preluată de Hotnews.
Pentru acest proiect, se intenționează înființarea Microregiunii Țara Făgărașului, o strategie de dezvoltare a orașelor și satelor de la nord de crestele Făgărașilor.
Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș, potrivit publicației sibiene.
Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu. În total, din microregiune fac parte 33 de localități, dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) și zece din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia).
Ideea principală a acestei microregiuni este cooperarea dintre primării și atragerea de fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi, având în vedere că banii de la bugetul central nu vin întotdeauna când e nevoie de ei. În același timp, nici autoritățile din România nu se înghesuie să depună proiecte pentru a cere bani de la UE: conform comisarului Corina Crețu, aproximativ 80% din banii destinați României nu au fost absorbiți, arată turnusfatului.ro.
Drumul Mândra-Șelimbăr
Potrivit managerului de proiect, Mariana Câju, bugetul pentru implementarea strategiei de dezvoltare a Microregiunii Țara Făgărașului se ridică la 2,5 miliarde de euro.
„Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm – ne interesează foarte mult finanțarea drumului Mândra-Șelimbăr, care este și în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii și vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mișcăm repede aici cu implementarea proiectului și cu scrierea documentației”, a spus Mariana Caju.
„Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Brașov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Șelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a adăugat primarul de Făgăraș.
Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiție teritorială integrată după ITI Delta Dunării. Investiţia teritorială integrată (ITI) este un instrument de dezvoltare teritorială care presupune existenţa unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu desemnat, a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată, a unei alocări dedicate din mai multe programe şi a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor teritoriale integrate.
