Last Updated on iulie 20, 2017 Brașovul decade tot mai mult fiind la limita sferelor de influență a Bucureștiului și Clujului și nefiind în stare să găsească soluțiile locale sau guvernamentale potrivite pentru construcția autostrăzilor și a aeroportului.
Căderea economică se vede la sectorul IT, foarte profitabil la Cluj sau la București.
Preşedintele Clusterului ALT, Ionuţ Ţaţa, a declarat corespondentului Mediafax și preluat de bzbz.ro, că dacă Bucureştiul polarizează peste 50% din industrie din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al numărului de firme, Clujul aproximativ 10% după aceleaşi criterii, iar Timişoara aproximativ 5%, Braşovul şi Iaşiul şi-au împărţit în mod constant poziţia a patra în ultimii ani, după cum a declarat.
„Sunt clienţi care vin din afară, dar renunţă atunci când văd că nu ar avea de unde să angajeze 2 – 3.000 de oameni”, explică Florin Rebic, directorul general al companiei care administrează Coresi Business Park.
De exemplu, Amazon a luat în discuţii şi Braşovul pentru a înfiinţa un centru de servicii de 1.500 – 2.000 de oameni, dar cum nu a găsit personal s-a dus la Iaşi şi a închiriat deodată un spaţiu de 12.000 de metri pătraţi.
„Sunt două lucruri care trag în jos Braşovul în acest moment.
Unul este infrastructura, pentru că sunt firme care trebuie să bifeze că au un aeroport, iar dacă nu avem aeroport nu vin. Infrastructura – fie că e vorba de aeroport, fie că e vorba de autostradă – a avut un mare rol în faptul că anumiţi investitori nu au venit în Braşov – a fost cazul Apple, dar şi alţi clienţi importanţi.
O a doua ar fi scăderea calităţii Universităţii Transilvania. Feed-back-ul pe care îl avem de la toţi angajatorii este că universitatea este în cădere – a devenit una regională, nu mai este naţională.
Toţi spun acelaşi lucru, Braşovul nu mai este ce era. Înainte Braşovul atrăgea oameni din toată ţara. Acum mai atrage doar din judeţele limitrofe, în timp ce elevii foarte buni nu prea rămân în Braşov – majoritatea merg dincolo, în Bucureşti sau în Cluj-Napoca.
Acesta e feed-back-ul nostru de la angajatori sau e la firmele de resurse umane”, a completat Rebic.
