Ducatul de Brasov, o moneda de mii de euro

Last Updated on august 1, 2014

În secolul XV, în Braşov, a funcţionat o monetărie. Nu se ştie cu exactitate unde, dar se ştie că, din acest atelier au ieşit florini de aur, dinari, taleri, guldeni de argint sau ducaţi de aur. Mai tîrziu, s-au bătut bani de aur cu stema Braşovului care au circulat în Transilvania. Astăzi, banii bătuţi în Braşovul medieval au dispărut. Mai pot fi găsiţi doar prin colecţii particulare. Pe site-urile de licitaţii se vînd la preţuri exorbitante. Aceasta pentru că activitatea monetăriei Braşov a fost sporadică şi de scurtă durată, astfel că monedele cu stema Braşovului sînt considerate piese rare. Cele din 1612, ducaţi împodobiţi cu rădăcinile răsfirate ale coroanei Braşovului, se vînd cu mii de euro. Muzeul Judeţean de Istorie Braşov are în colecţia de monede medievale cîteva exemplare din aceşti valoroşi ducaţi. Însă niciunul nu e de aur. 

ducat-brasov

„Haraghia“ de la Braşov 

În anul 1441, Vlad Dracul (1390 – 1447), tatăl lui Vlad Ţepeş, a bătut monedă la Braşov pînă în luna octombrie, în baza dreptului de a emite monedă proprie, primit de la Sigismund de Luxemburg. Monedele aveau pe o parte un vultur cu aripile întinse, cu capul întors spre dreapta, iar pe cealaltă parte, un dragon înaripat cu coadă de şarpe, cu aripile şi laba dreaptă ridicate şi laba stîngă terminată în patru gheare. Materia primă era furnizată de breasla fierarilor braşoveni. Într-un document, domnitorul le poruncea: „Io Vlad, voievod şi domn. Scrie domnia mea fraţilor mei, pîrgarilor din Braşov. Ştiţi bine că e poruncă de la Domnul nostru chesarul să-mi fac haraghie. Deci daţi fier şi ce mai este de trebuinţă pentru haraghie în mîinile oamenilor mei, ca să ne facem treaba.“ După numai doi ani, Vlad Dracul a mutat monetăria (haraghie) la Sighişoara, unde a bătut o altfel de monedă, pe care a impus-o şi negustorilor din Braşov: „Sibienii au lepădat ducaţii cei vechi; deci şi voi să nu mai umblaţi cu ei, căci de voi afla pe cineva că umblă cu ducaţii vechi, am să-i fac rău“. Braşovenii nu s-au supus, relaţiile au devenit tensionate şi, în cele din urmă, Vlad „le-a îngăduit domnia mea să aibă voie a face negoţ cu ducaţi de cei vechi“, însă cu condiţia să nu exporte aramă în Muntenia. La un moment dat, voievodul a vrut să mute înapoi haraghia, dar s-au răsculat meşterii sighişoreni, supăraţi să li se ia această cinste. „Această ruşine n-o vom suferi noi odată cu capul, iar ce-ţi este voia ta nu ţi-om face“, spune textul descoperit de istoricul Maria Roşu. Atunci cînd atelierul de la Braşov a fost mutat la Sighişoara şi rînduit sub administrarea lui Cristoforo Italicus da Firenze, într-un proces-verbal de predare-primire, meşterul italian a notat inventarul primit din Braşov: „nicovale 82, ciocane lungi 25, cleşti pentru tăiere 20 şi cleşti potriviţi pentru ţinere 22, ciocane mici 44, ciocane mari 26“. Deci monetăria din Braşov fusese o adevărată făbricuţă, iar banii de Braşov au circulat în număr semnificativ. (sursa: monitorulexpres.ro)

3 grame şi jumătate de aur 

În anul 1602, oraşul Braşov a primit de la Sigismund Báthory privilegiul de a bate monedă. Emiterea de monedă în Braşov începuse deja în 1601, pe revers fiind gravată stema oraşului. După o pauză de 10 ani, în timpul luptelor dintre Gabriel Bathory şi Radu Şerban, s-a reluat procesul de batere a monedei la Braşov. Au fost emişi ducaţi regali, la Braşov, în 1612 şi în 1613. Cîteva dintre aceste piese rare, căutate de colecţionarii din toată lumea, se găsesc azi de vînzare la preţuri uriaşe. Un ducat de Kronstadt are fie circa 1,5 grame, fie 3,45 g şi e din aur sau argint. Pe el sînt inscripţionate lozinci în latină. Cel mai des apare „Protector Noster Deus“ (Dumnezeu e protectorul nostru). Pe reversul monedei, e Fecioara Maria, patroana cetăţii. Lucrătura e minuţioasă, detaliile, foarte fine. Cît despre preţul de licitaţie, se ajunge la 1.000 de dolari, pentru monedele din argint, şi la 7-9.000, pentru ducaţii din aur. Monedele de Braşov sînt, în prezent, în colecţii din Germania şi SUA. Monetăria din Braşov a emis şi alte tipuri de monede în scurta ei perioadă de funcţionare, pînă ce principatul Transilvaniei şi-a pierdut autonomia, toate cotate de către numismaţi cu eticheta „foarte rare“. Simultan cu banii proprii, prin Braşovul cosmopolit al Evului Mediu mai circulau şi alte monede: dinari ungureşti, taleri olandezi, ducaţi olandezi, piaştri turceşti, sfanţi austrieci, mahmudele de aur, icosari, franci, ţechini veneţieni, guldeni, zloţi, galbeni, şilingi suedezi, oboli, ludovici, napoleoni. 

Advertisements
Previous Story

Brasov: Rata de angajare de peste 90% in randul primei generatii de absolventi ai scolii profesionale in sistem dual

Next Story

Amintiri din Brasov: Piata Sfatului in anii ’60 :)