Last Updated on august 13, 2014
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, în parteneriat cu Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, implementează în perioada august-octombrie 2014 un proiect editorial finanţat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), prin care vor readuce în atenţia publicului braşovean o parte din patrimoniul imaterial al comunităţii braşovene şi anume legendele, basmele şi povestirile româneşti care circulau în Şchei şi Braşovechi în urmă cu un secol şi mai bine.
Proiectul editorial „Legende, basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi alte plaiuri româneşti” popularizează frumoasele poveşti şi basme româneşti în rândul copiilor şi publicului braşovean, în scopul dezvoltării spiritului civic şi al sentimentului de mândrie locală.
Acesta se va concretiza într-o carte al cărei redactor şi documentarist este doctorul în istorie Alexandru Stănescu, iar ilustraţiile sunt realizate de către artista braşoveană Liana Stănescu, care va aduce în faţa cititorilor personaje, costume și locuri inspirate mai ales din spaţiul braşovean şi transilvănean.
Înainte, însă, de publicarea cărţii, partenerii în proiect vor realiza ateliere de poveşti, unde părinţi şi bunici din Braşov vor învăţa cum să le spună, astfel încât să le facă atractive şi să-i facă pe copii să le citească ei înşişi.
„Mândria de a fi braşovean”
În zilele noastre, Braşovul este o comunitate multiculturală, în care se exprimă, în plan cultural, şase etnii (saşi, români, maghiari, greci, evrei, rromi), dintre care primele trei beneficiază de cărţi şi publicaţii în limba maternă. Dar, cu excepţia saşilor şi a maghiarilor, nici una dintre comunităţi nu beneficiază de o carte de poveşti şi legende locale pentru copii. Prin editarea unor poveşti şi legende mai vechi ale românilor din Braşov, Șchei, acolo fiind concentrată tradiția românească a orașului, patrimoniul cultural imaterial va fi pus în valoare prin aducere sa în atenţia publicului braşovean. Se va realiza astfel o democratizare a accesului la tezaurul patrimoniului imaterial braşovean, reprezentat de aceste vechi poveşti şi legende, pentru că până azi la aceste poveşti au avut acces mai ales cercetătorii”, a explicat Alexandru Stănescu. (sursa: Transilvania Expres)
Poveştile descoperite de etnograful şcheian Gheorghe Pitiş şi cele culese în perioada recentă de la bătrânii din Şchei, repovestite copiilor din Braşovul zilelor noastre, îmbogăţesc patrimoniul imaterial naţional cu poveşti nemaiauzite ca: Aramza, Trei lămâi, Coase şi chindiseşte, Povestea lui Dumnezeu, Trei fraţi, Ţugui al Babii şi personaje noi ca frumoasa şi iscusita Armaza, prinţesa roşcată, născută dintr-o sămânţă de portocală, Penes Împărat, Ţugui al Babii, Împăratul cu Ursul de fier, Împăratul Peştilor, Buhaiul Pustiilor, mai spune istoricul.
