Last Updated on iulie 8, 2014
Pe 28 iunie s-au implinit 565 de ani de cînd a fost emis documentul în care e menţionat primul drum comercial românesc: Braşov-Brăila.
Nu este o întîmplare faptul că prima cale de comunicare între Transilvania şi Muntenia pornea din Braşov, devenit la acea vreme un mare centru negustoresc, cu cea mai mare populaţie din Transilvania şi cu o poziţie geografică importantă.
Mai mult de jumătate din axele comerciale medievale din spaţiul românesc treceau prin Ţara Bârsei.
Ca să nu mai vorbim de marile trasee internaţionale între Orient, Occident sau Sudul Europei care se intersectau la Braşov. Practic, istoria scrisă a drumurilor din România a început la Braşov, la 28 iunie 1358.
Deşi Drumul Braşovului a fost principala rută a afacerilor în Evul Mediu, astăzi mai e folosit doar de biciclişti.
Braşovul medieval, nod comercial internaţional
Cele mai vechi căi comerciale între Transilvania şi Ţara Românească erau drumurile Braşovului, Branului, Rucărului, Dîmboviţei. În secolul XIV, de la Braşov porneau mai multe „autostrăzi“.
Cea mai veche e menţionată într-un privilegiu comercial din 1358 acordat negustorilor braşoveni pentru Muntenia. Documentul confirmă existenţa drumului comercial care pornea din Transilvania spre teritoriul cuprins între rîurile Prahova şi Buzău, pînă unde se vărsa Siretul.
Mai tîrziu, se va numi Drumul Brăilei sau Drumul Braşovului, în funcţie de sensul de mers.
Peste 10 ani, Vladislav Vlaicu a acordat un nou privilegiu comercial braşovenilor. Actul a fost reînnoit de Mircea cel Batrîn în 1413 şi de şapte ori de către urmaşii săi, pînă în 1444.
În Moldova, de la Alexandru cel Bun la Ştefan cel Mare, domnitorii au emis nouă asemenea acte pentru negustorii din Braşov şi Sibiu. De exemplu, Ştefan cel Mare, în toamna anului 1457, a emis un act în care acorda drept de liber comerţ „tuturor braşovenilor şi tuturor negustorilor şi întregii Ţări a Bârsei să vie în bună voie cu marfa lor, cîtă vor vrea, să umble prin toată ţara, prin oraşe şi tîrguri ca să-şi vîndă marfa lor“. (sursa: Monitorul Expres)
Toate aceste menţionări demonstrează că Braşovul era cel mai important nod comercial din spaţiul românesc, halta principală a transporturilor şi comerţului din Estul Europei. Mai mult, cetatea era inclusă în circuitul internaţional. Două rute de mare distanţă porneau din Braşov către Polonia, prin Suceava. Prin Braşov treceau negustorii de la Viena, Praga, Breslau, Cracovia în drum spre Constantinopol. Pe aceste drumuri internaţionale, negustorii veneţieni, poloni şi germani aduceau vite, piei crude sau tăbăcite, postavuri, şi plecau încărcaţi cu produsele fabricate de breslele saşilor. Braşovul domina trecătorile spre ambele voievodate extra-carpatice.
