Last Updated on iunie 28, 2014
Vechea rampă de gunoi a Braşovului ar putea deveni o comoară şi nu o povară, dacă s-ar cultiva în special salcie energetică care se foloseşte pentru biomasă, profitul fiind de aproape 3.000 de euro la hectar, la fiecare doi ani.
Pentru a scăpa de povara vechilor gropi de gunoi ale Braşovului, respectiv cele din zona Triaj, de lângă sediul RAT, Primăria Braşov a lansat un proiect de închidere ecologică a acestor zone.
În conformitate cu o directivă a uniunii Europene, toate rampele neconforme trebuie închis până în 2018, iar singurele din municipiul Braşov care sunt cu probleme sunt cele din Traij, rampa din Uzina 2 fiind concesionată unei firme private. Astfel, în conformitate cu o decizie a aleşilor locali, pe vechiul munte de gunoi ar urma să fie plantată o cultură de salcâm şi de salcie energetică.
„În calitate de membru al Comisiei de achiziţii publice, am contactat o companie de profil din Timişoara, care deţine un institut de cercetare a culturilor de salcie energetică, pentru a vedea ce înseamnă o astfel de investiţie şi care sunt implicaţiile şi care sunt avantajele”, a explicat consilierul local Mircea Boriceanu.
Potrivit acestuia, unul dintre avantaje este acela că salcia energetică se dezvoltă foarte rapid şi poate fi recoltată în maximum doi ani de la plantare, iar partea ecologică este aceea că produce oxigen cu peste 30% mai mult decât consumă la ardere, ceea ce aduce un plus de valoare Braşovului, care a primit titlul de „Capitală Verde”. (sursa: bzb.ro)
Nu în ultimul rând, din salcia energetică se fabrică peleţi pentru centralele pe lemn. Întâi de toate, întreaga suprafaţă a „muntelui” va fi îngrădită şi păzită, astfel încât să fie prevenite eventualele accidentări ale celor care sapă după fier vechi şi care riscă să fie prinşi sub malurile de pământ.
O firmă din Harghita, rulează anual în jur de 200.000 de euro din afaceri cu salcia energetică, această plantă care este folosită în special drept combustibil. Compania deţine din 2006 licenţa de distribuţie în România a unor soiuri de salcie energetică create de o firmă suedeză, iar până în 2010 a realizat plantaţii de test în toată ţara pentru a observa dezvoltarea plantei în condiţii diferite de climă şi sol. Printre cele mai bune zone pentru cultivare s-a dovedit a fi şi cele din zona Transilvaniei.
