Last Updated on aprilie 12, 2014
Parada Junilor care, în mod tradițional are loc în Duminica Tomei, va fi și anul acesta unul dintre evenimentele cele mai așteptate din cadrul Zilelor Brașovului, pe 27 aprilie. Evenimentul este așteptat cu mare interes atât de localnici cât și de turiști, adunând mii de persoane care urnăresc parada.
Junii Brașovului, un obicei străvechi care se pierde în negura vremurilor, este considerat pe bună dreptate ca având o valoare unicat în România, „care amintește cu prisosință de valorile trăirii dacice pe aceste meleaguri”, spune pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul Primei Școli Românești din Scheii Brașovului și autorul cărții „Junii din Scheii Brașovului”. (sursa: Agerpres)
Prima mențiune documentară datează din anul 1728 și se află într-un hrisov din arhiva Primei Școli Românești din Schei. În acest hrisov, junii sunt amintiți ca o „rânduială din bătrâni”. Printre altele, se mai consemnează în acest document despre juni: „Să-i lăsați să treacă fără opreală, frumos, pe rând, cum se cade, iar cine nu va îngădui să treacă cu sfintele cruci prin această grădină, unul ca acela să fie blestemat de domnul și de cei trei sute optzeci de sfinți”. Este vorba de trecerea junilor călări spre Pietrele lui Solomon, locul unde au loc serbările după Paște.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
„Dar obiceiul acesta al junilor ne amintește de istoria meleagurilor pentru că ei și-au primit caracteristici pe fiecare treaptă a istoriei. Ca dovadă nu avem doar juni tineri, care nu este un pleonasm, înseamnă necăsătoriți, avem juni bătrâni, adică cei căsătoriți, avem roșiori, dorobanți și curcani, care luptă pentru independență. În amintirea evenimentelor din 1877 când noi eram în Ardeal și nu aveam voie să luptăm pentru independență, luam costume de roșiori, dorobanți și de curcani. Patru dintre cele șapte grupuri de juni poartă pe cap modelul căciulii lui Mihai Viteazul, trei poartă costume din 1877 și astfel ei asamblează niște valori ale istoriei prin felul lor de a se comporta”, a precizat pentru AGERPRES pr. prof. dr. Vasile Oltean.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
Cele șapte grupuri ale junilor sunt: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori, având în frunte șerjile adică vătaful, armașul mare, armașul mic, sutașul, stegarul și surlașul. Surla fiind instrumentul preferat al junilor, un fel de trompetă care scoate sunete stridente. Conducătorii fiecărui grup au câte un buzdugan cu tricolor, simbol al vitejiei și demnității. De asemenea, fiecare grup are un steag propriu care aduce un profund caracter patriotric în acțiunile și serbările junilor.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
Fiecare grup are o costumație proprie, foarte veche, pe care o îmbracă doar la manifestări și evenimente deosebite cum sunt cele din Săptămâna Luminată imediat după Paști și de Parada Junilor care are loc în fiecare an pe străzile din centrul Brașovului, în Duminica Tomii.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
Prima ieșire a Junilor este de Bunăvestire, pe 25 martie, când Junii Tineri ies cu surla în Piața Prundului unde fac un popas și „trag din surlă” după care urcă pe Coasta Prundului unde îi așteaptă alți juni din alte grupuri, unde se aruncă buzduganul și apoi colindă pe la troițele din zonă. De Florii, urmează parastasul junilor care au trecut la cele veșnice și, potrivit pr. prof. dr. Vasile Oltean, „catastifele cu nume sunt impresionant de mari în memoria acestor juni care își respectă înaintașii”.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
Urmează apoi manifestările junilor care au loc în fiecare zi din Săptămâna Luminată, culminând cu Parada Junilor din Duminica Tomii. Luni, ies după ouă roșii la fete având în frunte un ceteraș, după ce fac o horă și aruncă buzduganul în Piața Prundului. Marți, se duc pe Coasta Prundului cu plăcinte, orice trecător prin zonă primind câte o plăcintă. Apoi petrec la Crucea de pe Coasta Prundului o cruce istorică pastorală. De altfel, în Scheii Brașovului sunt 64 de troițe, cele mai multe fiind ale junilor și fiecare grup are în grijă câteva troițe. Miercuri urmează ieșirea la Pietrele lui Solomon, dar cum în vremea comunistă nu aveau voie să ia caii de la colective pentru a se deplasa, au amânat-o pentru duminică. Joi are loc aruncarea în țol, în Piața Prundului, iar vineri se spune că își plâng zilele. Sâmbătă au loc pregătirile pentru duminica cea mare când ies la paradă în cetate.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
În fiecare duminică din an, au loc maialuri ale junilor la cele 64 de troițe, element de existență a lor în Scheii Brașovului.
Lângă Muzeul Primei Școli Românești din Scheii Brașovului se află Muzeul Junilor unde s-a reușit adunarea mai multor elemente care țin de existența lor.
Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU/ AGERPRES ARHIVĂ
„Avem șapte tipuri de costume — și de bărbați și de femei — avem troaca junilor, un instrument extraordinar de arhaic, care se punea pe genunchi ca o platoșă și cu 22 de ciocănele se împleteau firele de piele cu care se împodobeau hainele. De asemenea, în muzeu există elemente arheologice găsite la Pietrele lui Solomon, dar și obiecte de uz casnic, poze și tablouri foarte vechi ale lor”, a spus pr. prof.dr. Vasile Oltean.
