Impreuna pentru Brasov, Capitala Culturala Europeana. Consortiul Corona isi asuma candidatura orasului

Last Updated on aprilie 4, 2014

Instituţiile de cultură şi ONG-urile din Braşov s-au reunit într-un consorţiu care vrea să îşi asume candidatura Braşovului la statutul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.
Consorţiul Cultural Corona, care s-a prezentat oficial ieri, a fost fondat de Universitatea „Transilvania“, Biserica Evanghelică, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu“, Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu“, Teatrul „Arlechino“, Muzeul de Artă, Muzeul „Casa Mureşenilor“, Asociaţia Kunstadt, Asociaţia Forum Arte şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă. Printre membrii Consorţiului sînt Fundaţia Prima Şcoală Românească, Ordinul Arhitecţilor – filiala Braşov, Liceul de Muzică „Tudor Ciortea“, Asociaţia Culturală Museion, Centrul Cultural Reduta şi Agenţia Metropolitană Braşov.

piata-sfatului

La acest consorţiu sînt aşteptate însă să adere şi alte instituţii sau ONG-uri. „Ne dorim ca, prin colaborarea noastră, să facem în aşa fel încît toţi cei care trec prin Braşov să aibă o imagine cît mai clară a ceea ce se întîmplă în acest oraş din punct de vedere cultural. În urma discuţiilor pe care le-am avut pînă acum am constatat că ştim foarte puţine unii despre alţii, despre evenimentele pe care le-am putea organiza, iar instituţiile publice nu ştiu despre ONG-uri. În plus, există o tradiţională distanţă între ceea ce fac seniorii şi ceea ce fac tinerii. În acest context, ne dorim o colaborare cît mai strînsă între toate instituţiile şi ONG-urile care creează evenimente culturale în Braşov“, a declarat decanul Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania“, Adrian Lăcătuş.

„Un Minister al Culturii la nivel local“

Consorţiul Cultural Corona îşi propune, printre altele, „să fie punctul de convergenţă pentru reacţiile Braşovului la problemele şi evoluţiile culturale regionale şi naţionale, să promoveze Braşovul ca oraş multicultural, să asigure egalitatea de şanse şi accesul la cultură şi să asigure consultanţă în probleme culturale Primăriei Braşov, Consiliului Judeţean şi altor organizaţii care solicită asemenea servicii“. Primul „produs“ important al Consorţiului este Calendarul Cultural al oraşului, care reuneşte toate evenimentele importante organizate în fiecare lună la Braşov. Consorţiul Cultural Corona urmează să propună autorităţilor locale un acord-cadru pentru colaborarea pe proiecte culturale. „În Braşov există bani, atît în zona publică, cît şi în zona privată, care ar putea finanţa proiecte majore. Din păcate, sînt alocaţi haotic. Noi ne dorim crearea unui fond cultural serios la nivel local, de tipul Fondului Cultural Naţional, la care să aibă acces orice instituţie sau ONG, în baza unui concurs de proiecte“, a explicat directorul muzeului „Casa Mureşenilor“, Valer Rus, care îşi doreşte ca acest consorţiu să funcţioneze „ca un Minister al Culturii la nivel local“. (sursa: Monitorul Expres)

Îşi asumă candidatura Braşovului la statutul de Capitală Culturală Europeană

Consorţiul Cultural Corona doreşte să îşi asume şi candidatura Braşovului la statutul de Capitală Culturală Europeană 2021. „Licitaţia de proiecte pentru Capitala Culturală Europeană 2021 începe abia în ianuarie 2015 şi timp de opt luni se pot depune scrisorile de candidatură. Sîntem în grafic, totul este o chestiune de voinţă. Avînd în vedere că nicio instituţie publică nu poate depune candidatura în numele Braşovului, Consorţiul Cultural Corona ar putea fi terţul care să îşi asume această propunere“, a declarat Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor“. Iniţial, această candidatură trebuia să fie susţinută de Asociaţia „Braşov, Capitală Culturală Europeană 2021“, din care făceau parte, printre altele, Primăria municipiului Braşov şi Consiliul Judeţean. După rezervarea de nume însă, lucrurile nu au mai avansat, aşa că Asociaţia este şi acum în stand-by.

Previous Story

Brasov: Afacere de succes cu dulceata de trandafiri

Next Story

Legendele Brasovului: Incendiul care a distrus orasul. In incendiu s-au mai topit clopotele bisericii si orga, dar si altarul. De atunci, lacasul a capatat denumirea Biserica Neagra