Last Updated on martie 24, 2014
Majoritatea românilor din diaspora provin din Moldova şi Transilvania, iar cei mai puţini sunt din sudul ţării. Criza internă din anii 96, care a pornit valul masiv de plecări, s-a resimţit cel mai adânc în nordul ţării şi a coincis cu o perioadă de „boom” în construcţii în Italia şi Spania, care le-a deschis calea angajării.
Aproape 2,5 milioane de români se află, oficial, la muncă în străinătate, însă numărul lor real ar putea fi şi mai mare. De departe, Moldova e „furnizoarea” celor mai mulţi emigranţi, urmată de centru şi Banat. Din unele judeţe au plecat şi câteva zeci de mii de locuitori, cam cât populaţia unui municipiu. Surprinzător, oltenii şi muntenii, afectaţi şi ei serios de sărăcie, nu s-au înghesuit să treacă graniţa. Prin tradiţie, destinaţiile preferate rămân Italia şi Spania, însă, în ultimii ani, românii par să fi prins gustul ţărilor germanice şi nordice, mai puţin afectate de criză decât cele „latine”. Privită ca un panaceu de către cei rămaşi acasă, străinătatea nu e tocmai lapte şi miere. Românii emigranţi se confruntă cu o rată mare a divorţurilor şi cu veşnica problemă a discriminării.
Economia subterană, propice angajărilor
Nici preferinţa pentru Italia şi Spania nu este întâmplătoare. „Perioada de criză din România de la sfârşitul anilor ,90 a coincis cu o perioadă de boom în construcţii în Spania şi Italia, ceea ce ştiau românii să facă cel mai bine. Iar pentru Italia mai e ceva: e societatea europeană cu cea mai ridicată medie de vârstă a populaţiei, existând o nevoie mare de îngrijiri la domiciliu”, explica Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu experienţă în studiul migraţiei. Deşi au explorat şi ţările germanice la începutul anilor 2000, românii nu prea s-au acomodat.
„O parte dintre românii din Italia au ajuns acolo dinspre Germania, Austria, Franţa, ca alternativă la un mediu la care nu s-au adaptat. Înainte de intrarea în UE, problema vizelor era mai complicată, pe când Italia a mers şi pe economie subterană. Românilor le-a convenit să lucreze la negru, iar oamenilor de afaceri de acolo, la fel”, mai spune specialistul. (sursa: evz.ro)
Românii au dat sapa pe Roma
Dacă în perioada 1996-2008 au fost mai multe plecări din mediul urban în străinătate, după 2009, când a început să se resimtă criza şi la noi, raportul s-a inversat în favoarea ruralului. „Foştii navetişti de la stat la oraş au rămas şomeri şi au fost nevoiţi să se întoarcă acasă, unde nu s-au mai putut adapta. Moldoveanul, în loc să plece la Timişoara şi Arad, mai bine s-a dus la Roma. Gradul de frustrare a populaţiei tinere de la sat a crescut, agricultura nu mai merge, iar locuri de muncă nonagricole nu sunt. Plus că a crescut nivelul de aspiraţii al populaţiei, informaţia care a intrat în ţară prin rude, prieteni, care veneau de Sărbători acasă, le-a deschis ochii”, mai spune sociologul.
