Last Updated on martie 21, 2014
Fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu (foto), vine la Braşov pentru a marca, alături de comunitatea locală şi de basarabenii din Braşov, Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918. Liderul liberal din Republica Moldova răspunde invitaţiei de a participa la „Basarabia – File din Poveste“, un eveniment cultural organizat în perioada 27-30 martie de Organizaţia Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni (OSBB), Asociaţia de Dezvoltare LINK şi Depoul de Artă Urbană. (DAU). Mihai Ghimpu va fi, pe 27 martie, chiar în Piaţa Sfatului, unde va întinde o horă tradiţională alături de români şi basarabeni.
În horă, la „Basarabia – File din Poveste“
Mihai Ghimpu, care a ocupat funcţia de preşedinte al Parlamentului în perioada august 2009 – decembrie 2010 şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, în perioada septembrie 2009 – decembrie 2010, se află în premieră la Braşov, unde va petrece trei zile. În prima zi a vizitei sale, fostul şef de stat al Republicii Moldova se va întîlni, miercuri, cu studenţii basarabeni de la Universitatea „Transilvania“, urmînd apoi să aibă întîlniri şi cu autorităţile locale. Joia viitoare, Mihai Ghimpu va veni în Piaţa Sfatului, pentru a deschide festivalul „Basarabia – File din poveste“, care se începe cu o horă, în cinstea unirii Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918. Fostul şef de stat va ţine un scurt discurs în Piaţa Sfatului şi va participa la o horă a unirii.
Primul preşedinte moldovean care şi-a asumat identitatea românească
Mihai Ghimpu este primul preşedinte al Republicii Moldova care şi-a asumat public identitatea românească, fiind şi unul din principalii lideri ai Mişcării de Eliberare Naţională a românilor moldoveni din Republica Moldova. Una dintre acţiunile sale marcante pentru susţinerea identităţii majorităţii româneşti din Moldova s-a petrecut în aprilie 2010 cînd, în calitate de preşedinte interimar al statului, a refuzat public participarea Republicii Moldova la Parada de la Moscova, în cinstea Victoriei în Războiul pentru „Apărarea Patriei“, considerînd umilitor acest gest pentru un stat care a fost ocupat de ruşi în 1812, 1940, 1944 şi, parţial, în 1992 (în Transnistria).
Promotorul limbii române
De numele lui Mihai Ghimpu se leagă şi ziua oficială de comemorare a victimelor ocupaţiei ruseşti. În iunie 2010, fostul şef al statului a aprobat un Decret prezidenţial prin care era condamnată ocupaţia sovietică din 28 iunie 1940 şi se organiza o zi pentru comemorarea victimelor ocupaţiei ruseşti. Decretul a fost declarat neconstituţional între timp, însă la momentul aprobării, documentul a stîrnit multe comentarii contradictorii, inclusiv în rîndul membrilor Alianţei pentru Integrare Europeană aflată atunci la guvernare. Decretul a fost catalogat de majoritatea analiştilor politici, drept un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova. ( sursa: Monitorul Expres)
Tot de numele lui Mihai Ghimpu se leagă şi procesul de desecretizare, în Republica Moldova, a arhivelor KGB, pentru ca cetăţenii să cunoască cine sînt cei care le-au condamnat sau mutilat bunicii ori părinţii. În calitate de preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a susţinut limba română ca limbă oficială de stat, lansînd ideea că prevederile Constituţiei ar trebui să se adapteze Declaraţiei de Independenţă a Republicii, din 1991, care menţionează că „limba oficială în Republica Moldova este limba română“. Pe acest considerent, limba română a fost recunoscută ca limbă oficială de stat în Republica Moldova abia în decembrie 2013, datorită Sesizării depuse de către deputaţii liberali Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega.
